Vasile Lupu, domnul care a ctitorit Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, una dintre cele mai originale creații ale artei moldovenești

9 septembrie 2016 | Nici un comentariu
www.istorie-romaneasca.ro
Dacă ai un articol pe care vrei să-l publici pe acest site, trimite-ne un mail la adresa [email protected]

Vasile Lupu a fost domn al Moldovei între anii 1634-1653. S-a născut în familia lui Nicolae Coci, un aromân grecizat. Numele său inițial a fost Lupu Coci. A fost căsătorit cu Tudosca, fiica marelui vornic Costea Bucioc.

Înainte de a deveni domn, a deținut mai multe funcții în stat: mare vistiernic, mare comis, mare spătar, mare hatman și mare vornic al Țării de Jos.

A fost înscăunat pe data de 27 aprilie 1634. A fost un domn filo-otoman, acest lucru ducând la creșterea cheltuielilor destinate Imperiului Otoman. A produs schimbări în componența Sfatului Domnesc, unde a numit dregători mai multe rude de-ale sale.

A adoptat mai multe măsuri pe plan economico-financiar: a introdus dări precum ortul, fălcuirea, conacul, lipsa de bani și a micșorat vetrele unor orașe cu scopul de a oferi pământul boierilor sau Bisericii.

Cronicarul Miron Costin prezintă în Letopisețul Țării Moldovei perioada de calm și bunăstare a Moldovei în vremea lui Vasile Lupu:

[…] Și într-acești ani au zidit Vasile vodă și lăudate mânăstiri și aice în orașul Ieșilor, întâi supt numele a trei sfinți învățători ai bisericii, ce să dzice Trieh Svetitelei, mai pe urmă mânăstirea, a doa mânăstire, a Golăi, cu făptură, cum se vede, peste toate mânăstirile aici în țară mai iscusită. Golăe îi dzic pre numele unui boieru, anume Golăi, care-le într-acela loc au avută făcută o bisericuce de piatră […]
[…] Acestu domnu au făcut ca de izvoavă și curțile cele domnești în Iași, casele cele cu cânii, grădini, grajduri de piatră, tot de dânsul sintu făcute. Și multe locuri au așădzat, care au stătutu multe vremi stătătoare. Că de au fostu cândva vremi fericite acestor părți de lume, au fostu, plină Țara Leșască, oi dzice, de aur, la care pre acele vremi curea Moldova cu boi de negoț, cu cai, cu miiere și aducea dintr-aceia țară auru și argintu. Oi putea dzice că săracu nu se afla pre acele vremi, doară care nu-și vra să aibă. Țara Leșască la aceia scară de fericire să suisă, precum și singuri leșii dzic scrisorile lor, care nici o crăie pre acele vremi nu era deopotriva; în bine și în dezmierdăciune pre atuncea leșii și așea și țara noastră.

În 1646 a apărut Cartea românească de învățătură, o compilație de legi de origine bizantină și occidentală, compilație care făcea diferența, în ceea ce privește pedepsele acordate, între oamenii simpli și boieri, cei din urmă beneficiind de posibilitatea răscumpărării.

Relația sa cu Matei Basarab, domnul Țării Românești, a fost foarte încordată, din cauza dorinței domnului moldovean de a ocupa și tronul Munteniei. A fost înfrânt în toate conflictele militare moldo-muntene.

Prin intermediul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, una din fiicele sale s-a căsătorit cu nobilul lituanian Ianusz Radziwill, lucru care a contribuit la apropierea dintre Moldova și Uniunea Polono-Lituaniană.

O altă fiică și-a căsătorit-o cu Timuș Hmelnițki, fiul conducătorului cazac Bogdan Hmelnițki, cu scopul de a media conflictul dintre cazacii zaporojeni și polonezi.

În timpul domniei sale au fost tipărite lucrări precum Cazania lui Varlaam, prima tipăritură în limba română din Moldova.

Și-a pierdut tronul în aprilie 1653, în urma complotului condus de mare logofăt Gheorghe Ștefan. Sfârșitul vieții îl găsește la Constantinopol, rămășițele sale fiind aduse și înhumate în biserica Trei Ierarhi din Iași.

Vasile Lupu
Vasile Lupu
Distribuie mai departe
Dacă îți place acest site și vrei să ajuți la dezvoltarea lui, o poți face prin intermediul Patreon, cumpărând un abonament de 2€.
Susține acest proiect

Ce mai citesc alții

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.