Ștefan Cantacuzino, domnul muntean care a contribuit, alături de tatăl său, la mazilirea lui Constantin Brâncoveanu

Ștefan Cantacuzino a fost ultimul domn pământean al Țării Românești înainte de instalarea regimului fanariot, domnind între anii 1714-1716. S-a născut în familia stolnicului Constantin Cantacuzino, fiind văr cu Constantin Brâncoveanu. A fost căsătorit cu Păuna, sora lui Șerban Greceanu.

A contribuit, alături de tatăl său, la discreditarea și mazilirea lui Brâncoveanu, trimițând la Constantinopol corespondența acestuia cu țarul Petru cel Mare și diploma de conte a Imperiului Habsburgic. L-a mituit pe capugiul care a venit să-l mazilească pe Brâncoveanu, împărțind cu acesta tot ce a găsit din averea fostului domn.

Pe plan intern, Ștefan Cantacuzino a urmărit deposedarea apropiaților lui Constantin Brâncoveanu de bunuri și a încercat să amelioreze traiul populației prin desființarea văcăritului și scutirea de dări a clerului mic.

Pe plan extern, a încercat să se apropie de Rusia și Austria, comunicându-le acestora despre pregătirile de război turcești. A fost pârât de dușmanii săi, care au trimis corespondența cu imperialii marelui vizir. A fost chemat la Constantinopol și spânzurat împreună cu stolnicul Constantin Cantacuzino în noaptea dintre 6-7 iunie 1716.