Statele medievale în spațiul românesc: Transilvania, Țara Românească, Moldova, Dobrogea (clasa a VIII-a)

6 decembrie 2020 | 1 comentariu |
www.istorie-romaneasca.ro
”Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu își cunoaște părinții.”
(Nicolae Iorga)

Întemeierea Transilvaniei (Țara de dincolo de Păduri)

– sec. IX-XIII: a avut loc procesul de unificare teritorială a Transilvaniei, care s-a realizat sub dominația regatului maghiar

Mijloace folosite de maghiari în vederea cuceririi spațiului transilvănean:

  • pe plan militar -> au cucerit și anexat cetățile de apărare
  • pe plan politic -> au încercat să înlocuiască forma autohtonă de organizare politică (voievodatul) cu principatul, însă fără rezultat -> în 1111 este menționat principele Mercurius, iar 1176 este menționat voievodul Leustachius
  • pe plan administrativ -> ungurii au organizat comitatele (unități administrative specifice Regatului Ungariei) -> exemplu: Comitatul Bihorului
  • Organizarea administrativ-teritorială a Transilvaniei: comitate (specifice ungurilor), scaune (specifice sașilor și secuilor) și districte (specifice românilor; sașii aveau 2 districte – Brașov și Bistrița)

  • pe plan etnic -> au colonizat acest teritoriu cu sași și secui, care se bucură de privilegii și autonomie -> aceștia se organizează politic, administrativ și juridic separat
  • pe plan religios -> ungurii au încercat să impună catolicismul -> au fost aduse în Transilvania ordine călugărești predicatoare (dominicanii, franciscanii) și războinice (teutonii, ioaniții)
    – 1366: au fost adoptate Diplomele regale de către Ludovic I de Anjou, prin care se adopta sistemul ”religiei recepte” (cei care nu erau catolici nu aveau drepturi politice, calitatea de nobil fiind condiționată de apartenența la catolicism)
  • Transilvania a fost voievodat autonom în cadrul Regatului Ungariei până în 1540, când statul maghiar a fost cucerit de Imperiul Otoman. Începând cu 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană.

    Întemeierea Țării Românești

    Procesul de formare a statului medieval Țara Românească a avut la bază două etape:

    I. Etapa unificării formațiunilor politice prestatale
    1277-1279: încercarea eșuată a voievodului Litovoi de a îndepărta suzeranitatea maghiară
    – formațiunile politice prestatale sunt unite în timpul lui Basarab I (1310-1352)
    – Basarab I intră în conflict cu regalitatea maghiară din cauza Banatului de Severin
    1330: bătălia de la Posada -> Basarab I îl învinge pe Carol Robert de Anjou, regele Ungariei (izvor: Cronica pictată de la Viena) -> Țara Românească a devenit independentă

    Descălecatul lui Negru Vodă
    – tradiția istorică atribuie formarea Țării Românești lui Negru-Vodă, un voievod din Făgăraș, care a ”descălecat” la Câmpulung și la Argeș (între anii 1290-1291), unde i-a supus pe boieri
    – acest fapt nu este probat de sursele istorice

    descălecat = termen utilizat de cronicari pentru a descrie întemeierea statelor românești extracarpatice de către un voievod din Transilvania

    II. Etapa consolidării țării
    – procesul de consolidare s-a realizat în timpul urmașilor lui Basarab I – Nicolae Alexandru (1352-1364) și Vladislav Vlaicu (1364-1377)
    – au fost create primele instituții interne (mitropoliile ortodoxe de la Curtea de Argeș și Severin, cancelaria domnească)
    – s-au bătut primele monede

    Întemeierea Moldovei

    Procesul de formare a statului medieval Moldova a avut la bază două etape:

    I. Etapa descălecatelor:
    a) Descălecatul lui Dragoș
    – mijlocul secolului al XIV-lea: la est de Carpați, ungurii întreprind expediții militare împotriva tătarilor
    – în timpul acestor expediții militare, în nordul Moldovei este constituită o marcă de apărare condusă de Dragoș (acesta era un voievod din Maramureș)
    – marca de apărare, cu centrul la Baia, s-a aflat sub suzeranitate maghiară și sub urmașii lui Dragoș – Sas și Balc

    b) Descălecatul lui Bogdan din Cuhea
    – Bogdan a fost un voievod din Maramureș
    – Bogdan a intrat în conflict cu regalitatea maghiară -> trece în Moldova, unde cu sprijinul boierimii moldovene îl înlătură pe Balc
    Bogdan I (1363-1367) îndepărtează pretențiile de suzeranitate ale Ungariei și obține independența Moldovei (izvor: Cronica lui Ioan de Târnave)

    II. Etapa unificării teritoriale și a consolidării țării
    – consolidarea Moldovei s-a făcut în timpul domniilor lui Lațcu, Petru al II-lea și Roman I
    – au fost create primele instituții interne (mitropolia ortodoxă, cancelaria domnească)
    – s-au bătut primele monede
    – au fost unificate teritoriile dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră -> a luat naștere Moldova Mare

    Întemeierea Dobrogei

    – este teritoriul situat între Dunăre și Marea Neagră
    – nucleul statului dobrogean l-a reprezentat Țara Cavarnei (Țara Cărvunei), care a fost menționată, pentru prima dată, în 1230
    – între anii 1346-1348, Țara Cavarnei a fost condusă de Balica
    – procesul de unificare a formațiunilor politice prestatale din spațiul dobrogean în timpul domniei lui Dobrotici (1348-1386), fratele lui Balica
    – ultimul conducător al Dobrogei a fost Ivanco, fiul lui Dobrotici, în timpul căruia, statul situat între Dunăre și Marea Neagră a fost alipit de Mircea cel Bătrân Țării Românești în 1388/1389

    Distribuie mai departe
    Dacă îți place acest site și vrei să ajuți la dezvoltarea lui, o poți face prin intermediul Patreon, cumpărând un abonament de 3€.
    Susține acest proiect

    Ce mai citesc alții

    1 comentariu | Adaugă comentariu

  • Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.