Poți ajuta la dezvoltarea site-ului, cumpărând prin intermediul link-urilor de afiliere de pe eMAG, Cărturești, Libris, Cartepedia sau Elefant.

Secolul XX – între diplomație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa

www.istorie-romaneasca.ro
8 aprilie 2021Nici un comentariu

Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism în Europa

În perioada interbelică, în Europa, întâlnim atât state democratice, cât și state totalitare:

  • țări cu un regim democratic:
    – republici: Franța, Elveția, Polonia
    – monarhii constituționale: România, Anglia, Iugoslavia
  • țări cu un regim totalitar:
    – state cu un regim totalitar de extremă stângă (comunism): U.R.S.S.
    – state cu un regim totalitar de extremă dreaptă (fascism, nazism): Italia, Germania

Trăsăturile democrației

  • suveranitatea poporului
  • separarea puterilor în stat
    – puterea legislativă → Parlament
    – puterea executivă → Guvern
    – puterea judecătorească → instanțe judecătorești
  • votul universal
  • pluripartidism (existența mai multor partide politice)
  • respectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Trăsăturile totalitarismului

  • inexistența principiului separării puterilor în stat → toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om / unui grup restrâns de oameni
  • unipartidismul (partidul unic)
  • cenzura
  • cultul personalității
  • economie dirijată
  • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • teroarea
  • poliția politică
  • controlul statului asupra individului

Cauzele instaurării totalitarismului

– criza economică → creșterea ratei de șomaj, scăderea nivelului de trai
– nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace încheiate la Paris

Regimuri totalitare

Comunismul
  • regim totalitar de extremă stângă
  • are la bază ideologia marxist-leninistă
  • teoreticieni: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin
  • 25 octombrie 1917: revoluția bolșevică din Rusia → comuniștii preiau puterea
  • trăsături:
    – reprezintă teoria clasei proletare (muncitoare)
    – susține lupta de clasăproletariatul trebuia să preia puterea de la burghezi
    – partid unic: PCUS
    – cultul personalității (Stalin = Marele Conducător)
    naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    colectivizarea agriculturii
    – poliție politică: CEKA, NKVD, KGB
    desființarea proprietății private
    – teroarea
    existența gulagurilor
    – încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
Fascismul
  • regim totalitar de extremă dreaptă
  • prezintă mai multe variante: nazism (Germania), legionarism (România)
  • octombrie 1922: ”Marșul asupra Romei” → Benito Mussolini preia puterea
  • trăsături:
    redobândirea onoarei națiunii italiene după modelul Romei Antice
    – antisemitism
    – partid unic: Partidul Fascist
    – cultul personalității (Benito Mussolini = Il Duce)
    – anticomunism
    – naționalism exacerbat
    economia era organizată pe principii corporatiste
    – poliție politică: OVRA
    – teroarea
    – încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
Nazismul
  • regim totalitar de extremă dreaptă
  • a fost formulat ca ideologie de Adolf Hitler în lucrarea ”Mein Kampf” (”Lupta mea”)
  • alegerile din toamna anului 1932 → naziștii ajung la putere în ianuarie 1933
  • trăsături:
    – antisemitism
    – rasism
    – anticomunism
    – naționalism exacerbat
    teoria rasei ariene
    teoria spațiului vital
    – cultul personalității (Adolf Hitler = Fuhrer)
    – partidul unic: NSDAP
    – poliție politică: Gestapo

Secolul al XX-lea – între democrație și autoritarism în România

Regimurile politice din România în secolul al XX-lea

  • 1901-1938: regim democratic
    – votul universal
    – pluripartidismul
    – separarea puterilor în stat
  • 1938-1940: regim autoritar
    – partidul unic: Frontul Renașterii Naționale
    – cultul personalității
    – cenzura
    – regele deținea întreaga putere
  • 1940-1941: România devine un stat național-legionar
    Ion Antonescu a guvernat cu sprijinul legionarilor
    – regimul politic din România capătă caracteristicile unui regim totalitar de extremă dreaptă
  • 1941-1944: regim de dictatură militară
    – întreaga putere era concentrată în mâinile mareșalului Ion Antonescu
    – Ion Antonescu guverna prin decrete-legi
  • 1948-1989: regim comunist
    – partid unic: Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român
    – cenzura
    – teroarea
    – poliție politică: Securitatea
    – naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    – colectivizarea agriculturii
  • 1990-prezent: regim democratic
    – votul universal
    – pluripartidismul
    – separarea puterilor în stat

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

  • dispare rotativa guvernamentală
  • dispar partidele conservatoare
  • Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
  • apar noi partide: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român (din Transilvania), Partidul Comunist Român, Partidul Național Țărănesc (creat prin fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român) este a doua forță politică din țară
  • apar și se afirmă partidele minorităților naționale
  • apar și se impun partidele extremiste: Liga Apărării Național Creștine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
  • viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal:

  • personalități: Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, Ștefan Zeletin
  • baza socială: burghezia, elemente orășenești (profesori, ingineri, medici, avocați, funcționari)
  • promovează neoliberalismul → statul trebuie să intervină în sectorul economic → interesul național primează în fața celui individual
  • obiective:
    – dezvoltarea industriei naționale (doctrină: ”Prin noi înșine”)
    – lărgirea dreptului de vot
    – valorificarea resurselor naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești
  • realizări: reforma agrară și electorală, Constituția din 1923

Partidul Național Țărănesc:

  • personalități: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu
  • baza socială: burghezia mică și mijlocie, țărănimea, intelectualii
  • promovează doctrina ”porților deschise” → statul român nu era capabil să susțină din punct de vedere financiar investițiile în industrie → acceptă infuzia de capital străin
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal → România trebuia să fie un stat țărănesc

Extrema stângă:

  • reprezentată de Partidul Comunist Român
  • personalități: Marcel Pauker, Lucrețiu Pătrășcanu
  • baza socială: muncitorii
  • promovează o politică antinațională → susține dreptul popoarelor la autodeterminare → în 1924 este scos în afara legii
  • obiectivul principal al comuniștilor era instaurarea prin revoluție a dictaturii proletariatului și realizarea societății comuniste

Extrema dreaptă:

  • reprezentată de Liga Apărării Național Creștine (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), Garda de Fier (1930), Totul pentru Țară (1933)
  • personalități: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
  • bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
  • grupările de extremă dreaptă aveau la bază o doctrină antisemită, antidemocratică și anticomunistă
  • partidele de extremă dreaptă urmăreau eliminarea evreilor din viața politică și educarea tineretului în spirit creștin și naționalist
  • legionarii considerau că ei sunt singurii capabili să asigure renașterea noastră națională
  • pentru a-și atinge scopurile, au recurs la asasinate: prim-miniștrii I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939)
  • pe plan politic urmăreau instaurarea unui regim totalitar → România a fost un stat național-legionar în perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941

Dacă dorești să contribui la dezvoltarea acestui site, o poți face printr-o donație prin intermediul Paypal. Îți mulțumim în avans!

Recomandări

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenii și condițiile acestui site.