Scarlat Callimachi a ocupat scaunul domnesc atât în Moldova, cât și în Țara Românească. A domnit în Moldova între august – octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819 și a fost domnul Țării Românești și al Moldovei vreme de o lună, între mai – iunie 1821.
S-a născut în familia domnului Alexandru Callimachi și a Elenei Ghica, fiica lui Grigore al III-lea Ghica. Primele sale domnii au fost în vreme de restriște pentru Moldova, din cauza războiului ruso-turc desfășurat între anii 1806-1812, încheiat cu cedarea Basarabiei Imperiului Rus (1812).
Lui Scarlat Callimachi i se datorează elaborarea primului cod de legi din Moldova, Codicele Callimachi, publicat în 1817 în limba greacă. Tot în timpul acestuia s-au pus bazele învățământului academic în limba română, inițiativa aparținându-i lui Gheorghe Asachi.
A fost foarte apreciat de otomani care l-au pus în fruntea ambelor principate extracarpatice. Această apreciere a scăzut treptat, Scarlat Callimachi fiind bănuit de sprijinirea insurgenților greci. Din această cauză a fost exilat în Paflagonia, regiune aflată în nordul Asiei Mici, unde va și muri.
Sursa imaginii: aici
2 comments
Asa a fost scrisă istoria. Dacă aveam un domnitor pamantean nu ceda asa de usor Basarabia. Turcii după ce au pierdut războiul cu rusii au dat din teritoriul nostru nu din al lor. Asa ca i-a făcut mari pe rusi.
În text este o eroare: în momentul cedării Basarabiei (16.05.1812), Moldova se afla sub ocupație rusească, tronul nefiind ocupat (nu exista niciun domn, nici pământean, nici fanariot). Scarlat Callimachi a devenit domn deabia pe 17.09.1812, când Basarabia era deja încorporată Rusiei.
În momentul ocupării Bucovinei de către austrieci (1775), pe tronul Moldovei se afla Grigore Ghica al 3-lea, care nu era român, ci albanez de origine; cu toate acestea, s-a opus vehement, ceea ce i-a determinat pe turci să-l asasineze în 1777 – concluzie: cedările teritoriale din perioada fanariotă nu depindeau de originea etnică a domnului aflat pe tron, ci de înțelegerile între marile imperii.