Iancu de Hunedoara
Iancu de Hunedoara
Sursa imaginii: aici

Iancu de Hunedoara a fost unul dintre cei mai cunoscuți voievozi români pe plan internațional. A ocupat funcții precum voievod al Transilvaniei (1441-1446, 1448), guvernator al Ungariei (1446-1453) și căpitan general (1453-1456). A fost fiul cneazului hunedorean Voicu, care, pentru faptele sale de vitejie, a primit din partea regelui Sigismund de Luxemburg castelul și domeniul Hunedoarei.

Iancu de Hunedoara își desăvârșește educația militară în străinătate, pe plaiurile Serbiei, Cehiei sau ale ducatelor italiene. Moartea regelui Albert de Habsburg (noiembrie 1439) face din Ungaria un teatru al luptelor civile în care se înfruntau două tabere: cea a reginei Elisabeta și a fiului său, Ladislau Postumul, și cea a regelui polon Vladislav. Iancu de Hunedoara l-a sprijinit pe cel din urmă. Alături de Nicolae Ujlaki reușește să elibereze cetățile Gyor, Buda și Alba Regală de trupele adversare. Drept răsplată, cei doi sunt numiți voievozi ai Transilvaniei.

Iancu de Hunedoara a fost un adversar de temut al turcilor. Primele lupte ale acestuia împotriva otomanilor au avut loc în toamna anului 1441, când Iancu învinge, în Serbia, trupele lui Ishak, bey-ul de Semendria. Câteva luni mai târziu, la începutul anului 1442, Mezid, bey-ul de Vidin, îl învinge pe Iancu la Sântimbru, însă voievodul Transilvaniei reușește să transforme eșecul într-o victorie, surprinzând forțele otomane între Alba Iulia și Sibiu, unde Mezid bey și fiul său cad în luptă. Imediat după acest eveniment, Iancu de Hunedoara îl înscăunează domn în Țara Românească pe Basarab, fiul lui Dan al II-lea.

În toamna lui 1442, Iancu de Hunedoara învinge trupele otomane conduse de Sehabeddin pașa, beylerbey-ul Rumeliei, la Poarta de Fier a Transilvaniei. Victoriile în fața turcilor l-au determinat pe Iancu să declanșeze o campanie militară care avea ca scop alungarea turcilor din Europa. Aceasta a rămas cunoscută în istorie sub denumirea de ”campania cea lungă”. Cu ajutorul despotului sârb Gheorghe Brancovici și a domnului muntean, Vlad Dracul, Iancu reușește să obțină o serie de victorii (Melstica, Kunovica) împotriva turcilor conduși de însuși sultanul Murad al II-lea. Din cauza înfrângerilor, sultanul solicită pace, între tabăra creștină și cea otomană încheindu-se un tratat de pace la Seghedin în 1444. Pacea era favorabilă creștinilor, deoarece otomanii se angajau să înceteze orice confruntare pe zece ani, iar unele teritorii creștine erau eliberate. Regele Vladislav, la insistențele papei, rupe pacea și declanșează o nouă expediție împotriva turcilor. Bătălia a avut loc la Varna, unde forțele otomane conduse de Murad al II-lea le înving pe cele creștine, însuși regele Vladislav murind pe câmpul de luptă.

La 5 iunie 1446, Dieta Ungariei recunoștea drepturile la coroană ale lui Ladislau Postumul, alegându-l guvernator al Ungariei pe Iancu de Hunedoara. În toamna anului 1448, Iancu de Hunedoara întreprinde ultima sa ofensivă militară împotriva turcilor. Deși a avut susținere din partea conducătorului albanez Skanderberg, Iancu eșuează în fața Porții la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). În 1453, Iancu demisionează din funcția de guvernator, primind-o în schimb pe cea de căpitan general al Ungariei. În 1451 încheie un tratat de pace cu Imperiul Otoman, pe o durată de trei ani, timp în care sultanul Mahomed al II-lea asediază și cucerește Constantinopolul (29 mai 1453), punând astfel capăt Bizanțului.

După dobândirea Constantinopolului și dispariția Bizanțului, obiectivul principal al Porții era cucerirea Belgradului, considerat la acea vreme ”cheia” Ungariei (sau cheia Europei Centrale). În vara anului 1456 a avut loc asediul Belgradului, însă Iancu de Hunedoara, ajutat de trupele creștine, reușește să câștige ultima sa bătălie.

La o lună după asediu, Iancu de Hunedoara moare de ciumă în tabăra militară de la Zemun. A fost înmormântat la catedrala catolică din Alba Iulia, pe piatra funerară fiind scris ”s-a stins lumina lumii”.

Rămâi alături de noi

Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele articole.

Îți mulțumim că te-ai abonat.

Ceva este în neregulă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *