România și Primul Război Mondial

Context

  • 28 iunie 1914: la Sarajevo este asasinat prințul moștenitor al Austro-Ungariei de către un student sârb, care făcea parte din gruparea secretă ”Mâna Neagră”
  • 28 iulie 1914: Austro-Ungaria declară război Serbiei
  • Tripla Alianță (Puterile Centrale) era o alianță defensivă → România nu a fost obligată să ia parte la război
  • România și-a proclamat neutralitatea la data de 21 iulie / 3 august 1914, în urma Consiliului de Coroană de la Sinaia
    – România a adoptat neutralitatea, deoarece nu avea o armată bine pregătită și dorea să vadă care e cursul războiului
    – în anii de neutralitate, România a dus tratative atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale în vederea intrării în război. În acest timp, s-au realizat investiții importante în armată

Cauzele intrării României în Primul Război Mondial

– principala cauză a fost dorința României de a îi elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară
– România a intrat în război de partea Antantei, deoarece clasa politică românească considera că aceasta are cele mai mare șanse de reușită

Acțiuni diplomatice și militare

  • 4 august 1916: România semnează cu Antanta o convenție politică și una militară
  • Convenția politică prevedea următoarele:
    – România trebuia să declare război doar Austro-Ungariei
    – Antanta se angaja să respecte integritatea teritorială a României
    – Antanta recunoștea drepturile legitime ale României asupra teritoriilor din Austro-Ungaria (Transilvania, Banat și Bucovina)
    – Antanta se angaja să trateze România ca partener egal la viitoarea conferință de pace
  • Convenția militară presupunea:
    – ajutor militar al Antantei pentru România
    – aprovizionarea armatei române cu muniție și armament
    – ample operațiuni militare ale Antantei în sprijinul României
  • 14 august 1916: România declară război Austro-Ungariei
  • 15 august 1916: armata română trece Carpații în Transilvania și reușește să elibereze o parte din teritoriu
    – fiind un element surpriză, primele acțiuni militare ale României au fost încununate de succes
  • mobilizarea trupelor Puterilor Centrale la sudul Dunării a dus la înfrângerea României de la Turtucaia → România pierde bătălie după bătălie → două treimi din teritoriu intră sub stăpânire străină → doar Moldova rămâne liberă → capitala este mutată la Iași, iar tezaurul este trimis în Rusia
  • în vara anului 1917, sub celebra lozincă Pe aici nu se trece!, armatele române, dând act de mare curaj, au obținut victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz
  • revoluția bolșevică din octombrie 1917 a scos Rusia din război, lăsând România singură pe frontul de est → România nu reușește să facă față inamicilor și este nevoită să încheie pacea de la Buftea din mai 1918
    – Puterile Centrale ocupau Dobrogea
    – Austro-Ungaria își extindea stăpânirea de-a lungul crestelor Carpaților
    – surplusurile de petrol și cereale intrau în posesia Germaniei
    – economia românească intra sub controlul Germaniei
    – tratatul de pace nu a fost niciodată promulgat de regele Ferdinand I
  • Puterile Centrale suferă o serie de înfrângeri → România reintră în război pe 10 noiembrie 1918
  • 11 noiembrie 1918: ia sfârșit Marele Război

Conferința de pace de la Paris (1919-1920)

– 28 iunie 1919: la Versailles a fost semnat tratatul de pace cu Germania
– 10 septembrie 1919: la Saint-Germain a fost semnat tratatul de pace cu Austria
– 27 noiembrie 1919: la Neuilly a fost semnat tratatul de pace cu Bulgaria
– 4 iunie 1920: la Trianon a fost semnat tratatul de pace cu Ungaria

Urmări

– Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Vechiul Regat
– teritoriul și populația țării s-au dublat
– prin tratatele încheiate s-a obținut recunoașterea internațională a noilor granițe ale României

Vizitați site-ul dedicat Marelui Război

Formarea României Mari

Cauze

– destrămarea Rusiei Țariste
– destrămarea Imperiului Austro-Ungar
– afirmarea principiului autodeterminării popoarelor (Cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson)

Unirea Basarabiei cu România

Etape:

– 8 octombrie 1917: Congresul ostașilor moldoveni → proclamă autonomia țării
– noiembrie 1917: ia naștere Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț
– 2 decembrie 1917: Sfatul Țării proclamă Republica Democratică Moldovenească → primul președinte a fost Ion Inculeț
– decembrie 1917 – ianuarie 1918: rușii încearcă să preia puterea în Basarabia → Sfatul Țării cere României să acorde ajutor militar → armata române trece Prutul și restabilește ordinea în Basarabia → Rusia rupe relațiile diplomatice cu România și confiscă tezaurul
– ianuarie 1918: Sfatul Țării proclamă independența Republicii Democratice Românești
– 27 martie 1918: Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România

Unirea Bucovinei cu România

Etape:

– 9 octombrie 1918: Consiliul Național Român proclamă dreptul Bucovinei la autodeterminare și secesiune față de Austria
– 14/27 octombrie 1918: ia ființă Adunarea Constituantă a Bucovinei → este ales președinte Iancu Flondor → propune unirea Bucovinei cu celelalte provincii din Imperiul Austro-Ungar într-un stat național
– noiembrie 1918: ucrainenii încearcă să preia puterea în Bucovina → Consiliul Național Român solicită sprijinul armatei române → ordinea este restabilită în Bucovina
– 15 / 28 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei votează unirea necondiționată a Bucovinei cu România

Unirea Transilvaniei cu România

Etape:

– aprilie 1918: la Roma are loc Congresul națiunilor din imperiu → fiecare națiune are dreptul de a se constitui într-un stat național independent sau de a se uni cu statul său național existent
– 29 septembrie / 12 octombrie 1918: Partidul Național Român din Transilvania se întrunește la Oradea → adoptă o Declarație prin care proclamă libertatea națiunii, separarea politică de Ungaria și asumarea suveranității în teritoriul național
– 3 / 16 octombrie 1918: împăratul Carol I întocmește Manifest către popoarele mele credincioase → propune federalizarea imperiului
– 18 noiembrie 1918: Alexandru Vaida-Voevod citește Declarația de la Oradea în Parlamentul Ungariei
– 13-14 noiembrie 1918: la Arad au loc tratative între Consiliul Național Român Central și delegația maghiară → tratativele eșuează, deoarece ungurii recunoșteau doar autonomia Transilvaniei, nu și separarea definitivă de Ungaria
– 18 noiembrie / 1 decembrie 1918: are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la care au participat 1228 de delegați și peste 100.000 de persoane → Adunarea a fost deschisă de Gheorghe Pop de Băsești, iar Rezoluția Unirii a fost prezentată de Vasile Goldiș

Urmări

– suprafața țării a crescut de la 137.000 km pătrați la 295.000 km pătrați
– populația țării s-a dublat
– unirea înfăptuită a fost consfințită și prin tratatele de pace semnate la Conferința de la Paris din 1919-1920
– 15 octombrie 1922: la Alba Iulia a avut loc ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca regi ai României Mari

Dacă dorești să contribui la dezvoltarea acestui site, o poți face printr-o donație prin intermediul Paypal sau Patreon. Îți mulțumim în avans.
Susține-ne pe Patreon
0 Shares:
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Poți susține acest site dacă cumperi de pe eMAG, Cărturești, Libris, Cartepedia sau Elefant, folosind link-urile noastre de afiliere.
Alte articole