Obștea sătească

– a fost prima formă de comunitate a românilor
– avea un teritoriu bine delimitat
– în cadrul obștii existau două forme de proprietate: cea comună, a tuturor membrilor comunității (pășuni, păduri, ape) și cea individuală (pământul arabil)
conducătorul obștii purta titulatura de cneaz sau jude

Cum au apărut primele forme de organizare statală?

– cauze: unii conducători de obști sătești au căutat să-și extindă autoritatea, pericolul extern (migratorii), schimburile comerciale, dezvoltarea economică
– Nicolae Iorga a numit aceste forme de organizare statală (formațiuni politice prestatale / autonomii locale) romanii populare
– autonomiile locale au avut la bază uniunile de obști

Autonomii locale din interiorul arcului intracarpatic

– aici au apărut primele formațiuni politice prestatale din spațiul românesc
cronica lui Anonymus, intitulată Gesta Hungarorum, menționează pentru secolul al IX-lea existența a trei formațiuni politice românești în spațiul intracarpatic:

  • voievodatul lui Menumorut (în Crișana)
  • voievodatul lui Glad (în Banat)
  • voievodatul lui Gelu (în centrul Transilvaniei)
  • – în secolul al XI-lea, un alt izvor istoric, intitulat Legenda Sfântului Gerard, menționează două voievodate românești:

  • voievodatul lui Gyula (în centrul Transilvaniei)
  • voievodatul lui Ahtum (în Banat)
  • Alte exemple de formațiuni politice prestatale:
    – țări (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Zarandului etc.)

    Autonomii locale la est de Carpați

    Exemple:
    – țări (Țara Românilor, Țara Brodnicilor, Țara Berladnicilor)
    – codrii (Codrii Cosminului, Codrii Orheiului)
    – câmpuri (Câmpurile lui Dragoș și Vlad)
    – ocoale (în zonele Câmpulung, Vrancea)
    – cobâle (în Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui)
    – ținuturi (Ținutul Onutului)
    – mărci (marca lui Dragoș)
    Izvoare: cronica lui Nestor

    Autonomii locale la sud de Carpați

    Exemple:
    – din documentul maghiar numit Diploma Cavalerilor Ioaniți, emis în anul 1247, aflăm de existența a cinci formațiuni politice prestatale românești:

  • voievodatul lui Litovoi
  • voievodatul lui Seneslau
  • cnezatul lui Ioan
  • cnezatul lui Farcaș
  • Țara Severinului (Banatul de Severin)
  • Autonomii locale la sud de Dunăre

    Exemple:
    – jupânate (Jupânatele lui Dimitrie și Gheorghe)
    Izvoare: Alexiada de Ana Comnena

    Conducătorii acestor autonomii locale, indiferent de titulatura pe care o purtau (jupâni, juzi, cnezi, voievozi), aveau atribuții politice, militare, administrative și juridice.

    Dacă dorești să contribui la dezvoltarea acestui site, o poți face printr-o donație prin intermediul Paypal sau Patreon. Îți mulțumim în avans.
    Susține-ne pe Patreon
    1 comentariu
    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Alte articole
    Cetatea Histriei
    Citește

    Histria

    SCHIȚA LECȚIEI: Întemeierea Histriei Dezvoltarea și decăderea Histriei Întemeierea Histriei – începând cu secolul al VIII-lea î.Hr., grecii…
    Războiul de Independență a României
    Citește

    Războiul de Independență

    SCHIȚA LECȚIEI: Context Acțiuni diplomatice și militare Tratatele de pace Urmări Context 1875-1876: izbucnirea răscoalelor antiotomane din Bosnia…
    Regimul fanariot
    Citește

    Secolul fanariot

    SCHIȚA LECȚIEI: Instaurarea domniilor fanariote Trăsăturile regimului fanariot Domni fanarioți reprezentativi Instaurarea domniilor fanariote Cauze: – neîncrederea Porții…