Unul dintre cei mai mari voievozi moldoveni din secolul al XVI-lea a fost Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare cu Maria Răreșoaia. Acesta a ocupat tronul Moldovei între anii 1527-1538 și 1541-1546.

A fost căsătorit cu Maria, fiica boierului Cernat, apoi cu Elena Brancovici, descendentă a despoților sârbi. A avut 12 copii dintre care se disting: Ana (căsătorită cu Vlad Înecatul, domnul Țării Românești), Maria (căsătorită cu logofătul Ioan Movilă – tatăl lui Ieremia și Simion, viitori domni în Moldova și Țara Românească), Chiajna (căsătorită cu Mircea Ciobanul, domnul Țării Românești), Iliaș, Ștefan, Iancu Sasul (viitori domni în Moldova) și Ruxandra (căsătorită cu Alexandru Lăpușneanu, viitor domn al Moldovei).

Înainte de a fi domn, s-a ocupat cu negoțul de pește, de unde și porecla Măjarul. A fost ales domn la 20 ianuarie 1527, la Hârlău, după moartea lui Ștefăniță Vodă.

Ajuns în fruntea statului, Petru Rareș a promovat o politică constantă de consolidare a autorității centrale în defavoarea marii boierimi, sprijinindu-se pe boierimea mică și mijlocie.

Pe plan extern, Petru Rareș respectă tradiția înaintașilor săi și încheie în martie 1527 un tratat de alianță cu Polonia la Cracovia, completat cu o convenție referitoare la granițe, comerț și vamă (12 mai 1527).

Se implică în războiul civil din Ungaria, susținându-l pe aliatul Poloniei, Ioan Zápolya, la tronul regatului maghiar, în detrimentul lui Ferdinand de Habsburg. În ianuarie-februarie 1529, Petru Rareș întreprinde o campanie militară în Transilvania, având ca scop supunerea secuilor și garantarea stăpânirii feudelor sale transilvănene (Ciceiul și Cetatea de Baltă).

În luna mai a aceluiași an, la Lipova, Petru Rareș semnează o înțelegere cu principele transilvănean, de la care primește Ungurașul, Bistrița și Valea Rodnei, reconfirmându-i-se dreptul de posesiune asupra Ciceului și a Cetății de Baltă.

În urma încheierii acestei înțelegeri, domnul Moldovei organizează alte două campanii militare în Transilvania. Prima campanie militară a avut loc în iunie 1529, când oastea moldoveană, condusă de vornicul Grozav, îi învinge pe partizanii lui Ferdinand la Feldioara (22 iunie 1529). Cea de-a doua campanie militară a avut loc în toamna aceluiași an. În urma unui scurt asediu (29 octombrie – 3 noiembrie), Brașovul recunoaște autoritatea lui Zápolya și plătește 5600 de florini lui Petru Rareș.

Adept al politicii antiotomane, în decembrie 1530, domnul moldovean ocupă Pocuția, motivând că are acordul sultanului. Acest fapt duce la răcirea relațiilor dintre Moldova și Polonia. În urma bătăliei de la Obertyn, din 22 august 1531, polonezii reușesc să-i învingă pe moldoveni și să recâștige Pocuția.

În septembrie 1534, Petru Rareș pătrunde cu oastea în Transilvania și-l ucide pe Aloisio Gritti, favoritul marelui vizir Ibrahim, la Mediaș. În anul următor, pe 4 aprilie, la Iași, voievodul moldovean încheie un tratat de alianță cu Ferdinand de Habsburg, prin care devenea vasalul împăratului, primind în schimb ajutor împotriva otomanilor.

Aderarea lui Petru Rareș la Liga Sfântă și tratatul de pace încheiat între Ferdinand de Habsburg și Ioan Zápolya au sporit șansele coaliției creștine de a se impune în fața turcilor.

Atitudinea ostilă a voievodului moldovean l-a determinat pe sultanul Soliman Magnificul să organizeze o expediție militară în Moldova. În august 1538 Moldova a fost atacată de turci, tătari și poloni. Petru Rareș reușește să-i învingă pe tătari la Ștefănești și încheie o înțelegere cu polonii.

Pe 15 septembrie 1538, Soliman Magnificul ajunge la Suceava unde-l înscăunează domn pe Ștefan Lăcustă, unul dintre nepoții lui Ștefan cel Mare. Ștefan Lăcustă a fost primul domn moldovean numit de otomani și nu ales de țară. În timpul campaniei, otomanii au anexat Bugeacul și Tighina și au confiscat tezaurul domnilor moldoveni, ascuns la Suceava.

Trădat de marea boierime, Petru Rareș s-a refugiat în cetatea Ciceiului, unde a stat aproximativ un an și jumătate. În acest timp, el trimite o scrisoare sultanului în care își cere iertare, după care pleacă la Istanbul și, cu o mare sumă de bani, reușește să redobânească tronul Moldovei în 1541. Revenit în țară, Petru Rareș îi execută pe boierii trădători.

În vara lui 1541, din ordinul sultanului, Petru Rareș întreprinde o campanie militară în Transilvania, împotriva principelui Ștefan Mailat, pe care-l capturează și-l trimite la Istanbul.

Deși nu a mai întreprins nici o acțiune militară împotriva turcilor, Petru Rareș a căutat să sprijine, în secret, orice acțiune antiotomană ce părea să aibă sorți de izbândă.

În martie 1542 încheie un tratat de alianță cu Ioachim al II-lea de Brandenburg. Îl împrumută pe acesta cu 200.000 de florini în vederea organizării unei campanii militare împotriva turcilor, care avea ca scop eliberarea Budei. Campania militară organizată de creștini eșuează însă în fața turcilor.

Petru Rareș a murit pe 3 septembrie 1546, fiind înmormântat la ctitoria sa, Mănăstirea Probota din județul Suceava.

Grigore Ureche scria despre el:

Cu adevărat era fiicior lui Ștefan vodă cel Bun, că întru tot simăna tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, lucruri bune făcea […]. De stat era om cuvios și la toate lucrurile îndrăznețu și la cuvântu gata, de-l cunoștea toți că ieste harnic să domnească țara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Gelu
Citește

Gelu

Gelu a fost voievod al Terrei Ultrasilvana (Transilvania), fiind menționat pentru prima dată în lucrarea Gesta Hungarorum, operă…
Bustul lui Atanasie Anghel
Citește

Atanasie Anghel

Atanasie Anghel a fost mitropolit al Transilvaniei în perioada 1698-1701 și episcop greco-catolic din 1701 până în 1713.…
Constantin Argetoianu, în prim plan
Citește

Constantin Argetoianu

Constantin Argetoianu (1871-1953) a fost un om politic, rămas cunoscut în istorie datorită memoriilor scrise, în care relatează…
Guvernul liberal din 1934
Citește

Constantin Angelescu

Constantin Angelescu (1869-1948) a fost unul dintre cei mai însemnați oameni politici din România în perioada interbelică. A…