Odată cu venirea lui Carol pe tronul României, clasa politică românească avea un singur obiectiv – ieșirea de sub suzeranitatea străină – obținerea independenței statului român.
Momentul oportun l-a reprezentat răscoala popoarelor din Balcani împotriva otomanilor. Invocând panortodoxismul, rușii au venit în ajutorul lor. Astfel, la 4 aprilie 1877, România încheie o convenție militară cu Rusia, prin care trupele țariste puteau traversa teritoriul nostru pentru a ataca Imperiul Otoman.
Conflictul ruso-turc a izbucnit pe 12 aprilie când armata otomană a atacat malul românesc al Dunării. Astfel a luat naștere războiul româno-turc.
Pe 9 mai, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a mers în Parlament și a citit Declarația de Independență, iar pe 10 mai Carol I proclama independența de stat.
Potrivit Constituției din 1866, domnul numea și revoca miniștrii, iar orice act al suveranului trebuia validat apoi de ministrul de resort.
Sursa imaginii: aici
