Odată cu venirea lui Carol pe tronul României, clasa politică românească avea un singur obiectiv – ieșirea de sub suzeranitatea străină – obținerea independenței statului român.
Momentul oportun l-a reprezentat răscoala popoarelor din Balcani împotriva otomanilor. Invocând panortodoxismul, rușii au venit în ajutorul lor. Astfel, la 4 aprilie 1877, România încheie o convenție militară cu Rusia, prin care trupele țariste puteau traversa teritoriul nostru pentru a ataca Imperiul Otoman.
Conflictul ruso-turc a izbucnit pe 12 aprilie când armata otomană a atacat malul românesc al Dunării. Astfel a luat naștere războiul româno-turc.
Pe 9 mai, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a mers în Parlament și a citit Declarația de Independență. Ziua următoare, Carol I proclama independența de stat.
Independența trebuie sărbătorită pe 10 mai, deoarece, potrivit Constituției din 1866, domnul numea și revoca miniștrii, iar orice act al suveranului trebuia validat apoi de ministrul de resort.
Sursa imaginii: aici.
