Basarab I Întemeietorul Țării Românești

Basarab I Întemeietorul Țării Românești

Basarab I a fost domn al Țării Românești între anii 1324-1351/1352. Anul începerii domniei sale nu se cunoaște cu exactitate, cei mai mulți dintre istorici alegând data începerii domniei pe baza unui act emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, la 26 iulie 1324, în care este menționat Basarab, voievodul nostru al Țării Românești. […]

Încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand

Încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand

La 15 octombrie 1922 au avut loc, la Alba Iulia, festivitățile încoronării regelui Ferdinand ca suveran al României Mari. Ceremonia s-a desfășurat în noua catedrală ortodoxă, numită a Reîntregirii, construită special în acest scop. Alba Iulia a fost ales ca oraș simbol pentru că aici a avut loc prima unire a românilor sub Mihai Viteazul, […]

Diodor din Sicilia despre geții în timpul lui Dromichaites

Diodor din Sicilia despre geții în timpul lui Dromichaites

Tracii, care îl făcuseră prizonier pe fiul regelui, pe Agathocles, l-au trimis cu daruri înapoi la tatăl său, pregătindu-și astfel o scăpare împotriva întâmplărilor neprevăzute ale soartei. În același timp ei nădăjduiau să-și recapete prin această binefacere pământul pe care îl ocupase Lysimach. Ei nu sperau deloc să poată câștiga războiul, de vreme ce aproape […]

Miron Barnovschi

Miron Barnovschi

Miron Barnovschi a fost domn al Moldovei între anii 1626-1629 și aprilie-iulie 1633. În timpul domnului Radu Mihnea a deținut funcțiile de hatman și portar al Sucevei. Ajuns domn, a întreprins o serie de reforme, care vizau cancelaria domnească, condiția țăranilor, aspectul demografic și domeniul clerical. Miron Barnovschi ctitorește mănăstirile din Bârnova, Hangul, Buholnița-Neamț, Toporăuți-Cernăuți, […]

Originea latină a poporului român. Accepțiunile descălecatului

Originea latină a poporului român. Accepțiunile descălecatului

Pentru a putea vorbi despre originea latină a poporului român, este absolut necesară tratarea subiectelor care privesc teoriile descălecatelor. În concepţia cronicarilor, „descălecatul” dintâi corespunde cu colonizarea romană a Daciei, iar descălecatul al doilea – cu întemeierea principatelor. Acest al doilea descălecat – din Maramureş (în cazul Moldovei) sau din Făgăraş (în cazul Ţării Româneşti) […]