Pentru a putea vorbi despre formarea statelor medievale românești, este absolut necesară tratarea subiectelor care privesc teoriile descălecatelor. În concepţia cronicarilor, „descălecatul” dintâi corespunde cu colonizarea romană a Daciei, iar descălecatul al doilea – cu întemeierea principatelor.

Acest al doilea descălecat – din Maramureş (în cazul Moldovei) sau din Făgăraş (în cazul Ţării Româneşti) – s-ar fi produs pe locul rămas pustiu în urma retragerii râmlenilor (retragerea aureliană din veacul al III-lea). Astfel, termenul de „descălecat” a fost asociat ideii vidului de locuitori în spaţiul est şi sud-carpatic; ca urmare, „descălecatul” a ajuns să echivaleze cu o cucerire, o invazie, o colonizare a acestui spaţiu presupus pustiu. Aceasta a fost cea dintâi înţelegere confuză; condiţionarea descălecatului de absenţa populaţiei autohtone anterioare.

Xenopol înţelesese prin descălecat o suprapunere a unui element nou, coborât din Transilvania, peste unul de baştină, care se pleacă înaintea lui. Sensul acesta a fost argumentat şi de Gheorghe Brătianu în scrierile sale.

În Moldova, termenul „descălecat” este atestat pentru prima dată spre sfârşitul secolului al XVI-lea pentru a desemna constituirea principatului moldovenesc. Acesta apare într-o scrisoare trimisă la 30 iunie 1592 judelui Bistriţei de către egumenul şi soborul mănăstirii Moldoviţa, în legătură cu un munte aflat în litigiu: „de când s-au descălecat Ţara Mulduoei …”.

Ca şi în cazul documentelor emise de cancelaria princiară munteană în limbile slavă, şi documentele moldoveneşti de cancelarie, redactate în limba slavă, nu conţin cuvântul descălecat – pe care nici nu l-ar fi putut conţine, fiind un cuvânt românesc – şi nici eventualul său echivalent slav.

Atât la Ureche, cât şi la Costin, descălecatul este întrebuinţat pentru a desemna şi întemeierea unor oraşe: „târgul Baia scrie că l-au descălecat nişte saşi ce au fost olari”.

A doua accepţiune a descălecatului este aceea de aşezare – statornică sau temporară – a unui om sau a unui grup (a unor grupuri) de oameni în anumite locuri, anterior populate sau nepopulate; în funcţie de context, poate căpăta şi nuanţa de a coloniza, a popula, a fixa tabăra.

Al treilea înţeles al descălecatului e acela de revenire, de reaşezare pe vechile locuri, părăsite din diferite motive.

O a patra accepţiune a descălecatului e aceea de a cuceri o ţară, de a o lua în stăpânire. Aşadar, descălecătorul este cel care se aşează domn peste ţara cotropită de oştile sale şi care o colonizează pentru el.

Tradiția literară păstrată în cronica cea mai veche a Țării Românești povestește că Muntenia s-a întemeiat printr-o descălecare din Făgăraș. Constantin C. Giurescu susține că întemeierea Munteniei nu se datorează unor descălecători veniţi din Făgăraş, ci reunirii sub o singură stăpânire românească a diferitelor formaţiuni politice, cnezate şi voievodate, din dreapta şi stânga Oltului. Ea nu s-a făcut dintr-o dată, într-un singur an, ci a cerut mai multe decenii. A fost precedată de încercarea neizbutită a lui Litovoi şi Bărbat şi a fost încoronată de strălucita biruinţă de la Posada a lui Basarab cel Mare, întemeietorul.

Între întemeierea Munteniei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local, anume voievodul de la Câmpulung şi Argeş; este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un conducător venit de peste munţi. În Moldova a fost într-adevăr o descălecare, întâi a lui Dragoş, apoi a lui Bogdan, coborâţi amândoi din Maramureş, în timp ce, în Muntenia, întemeierea a plecat din însuşi cuprinsul viitorului stat. Deosebirea există şi în ce priveşte data: Moldova a luat fiinţă aproximativ cu o jumătate de secol mai târziu decât Ţara Românească (1359).

26 comments
  1. Autorul o avea studii istorice sau o “istorie” pe la studii? Domnia dumnealui nu pricepe de niciun fel termenul “descălecat” al cronicarului și îi recomand să nu mai încerce-a se aburca pe mîrțoaga închipuirilor sale.

  2. Poate oferiți și niscai argumente pe lângă acest sfat. Care este înțelesul termenului “descalecat” la cronicari?

    1. Daniel Onaca, citiți cu atenție și reflectați:…”de cînd s-au descălecat Țara Moldovei”!

    2. esti sau nu Ești de acord cu ce zice autorul, spui chestia care te încurcă. Neeee, nu se face asta, PREOPINENțII fac misto, jignesc elevat. Sunteți niste frustrați.

  3. “Romanitatea a existat oare, ca realitate etnica, in parte, ca realitate sufleteasca mai ales pentru ca sä se poata incerca o istorie a desvoltarii ei, pe basa, inainte de toate, a acelor literaturi pe care le-a produs si care s’au influentat, s’au luptat intre ele, s’au dominat si s’au inlocuit, asimiland ce li-a venit de la alte societati de popoare si restituindu-li, cu un adaus propriu, ceia ce imprumutasera, la un moment dat de la dansele ?
    Aceasta e intaia intrebare ce ni se pune si legitirneaza studii indreptate in aceasta directie .
    Caci a vorbi de romanitate in alt sens, de “ginta latina” pe care Alecsandri, cel incoronat de felibri ca sä considere aceasta ca momentul de capetenie al vietii lui, a cantat’o intr’o poesie rnediocra care ne face a zimbi astazi, dar odinioara, a incantat si urnplut de mandrie atata lurne, nu mai e potrivit cu ce stim astazi si cu ce putem judeca astazi dupa atata opera de critica.
    Nu mai credem in romanisarile minunate, prin legionari de seizeci de ani casatoriti cu femei barbare-care, cu tenacitatea conservativa a ‘femeilor, mai curand ele i-ar fi putut desnatronalisa-,cu alergarea, pe alocurea, in Transvaalul” Daciei si imbulzirea atator cautätori de aur si nestalornici vanatori de noroc usor, cari, nicairi si in nicio vreme, n’au obiceiul sa se aseze si sa intemeieze. Nu credem in minunile facute abia in curs de un veac si jumatate cu asemenea oameni si in asemenea situatii.
    Cum nu putem admite fantasticul transformism al raselor inferioare prin contactul singur cu o ordine de Stat venita intr’o civiliatie sociala si economica, redusä la cele mai simple forme si incapabila de a da si scrisul cel mai modest,si pe langa aceasta,pastrand-credem-vechiul ei graiu.” (Nicolae Iorga-ISTORIA LITERATURILOR ROMANICE IN DESVOLTAREA SI LEGATURILE LOR-vol.I-iu,Evul Mediu)

  4. Nu vad legatura intre latinitate si descalecari . E trasa de par. Ce e atat de greu de inteles ca Dacii vorbeau o latina vulgara pe un teritoriu cuprins intre Asia Mica ,Balcani , Carpati etc. Au descalecat sau au plecat prin Europa in urma unor razboaie sau impinsi de alte popoare mai rasboinice stiind faptul ca locuitorii acestor zone erau sedentari , adica se ocupau mai mult cu agricultura , cresterea animalelor , etc. decat cu razboaiele . Cei care nu acceptau sa plateasca din roadele trudei lor noilor veniti , plecau sau descalecau in alte teritorii mai putin militarizate .

    1. Agricultura se poate traduce aproape exclusiv prin creșterea animalelor, cea mai la îndemână și lejeră „ocupație”, cum îi spuneți dvs. Cultura plantelor e ceva foarte greu, ea fiind aproape inexistentă sau limitată foarte mult timp, istoric vorbind, la subzistență, unul dintre motivele majore de conflict dintre populația locală și cei care au avut rol civilizator asupra zonei, unul dintre motivele sărăciei cronice și a lipsei de civilizație, care erau specifice zonei noastre și care are urmări până în ziua de azi. Cauzele nu le știu, pot fi de natură obiectivă și subiectivă.

      1. Ciudat că sunt relatările acțiunii lui Darius pe pământurile din nord de Dunăre unde a trebuit să treacă prin lanuri bogate de grâu. Or fi fost păcurari dacii, dar le plăceau și vinul, deci vii și probabil și pâinea

    2. Papa Ioan Paul al doi-lea avea alta părere,adică latina se trage din precursoarea limbii românilor asta după studierea documentelor din arhiva VATICANULUI.

        1. …iar ungurii vorbeau , evident, Maghiara, pentru că toate cele 20 -30 de triburi au hotărât să formeze limba maghiară, să își poată ferici vecinii, oricare or fi fost ei atunci… Ba, nu, Nu au avut vecini,Vera pustiu iar acel pustiu ii aștepta pe maghiari….

      1. MAI GERGICA, LASA FANTEZIILE PENTRU POETI . nE MAI IA SI aTTILA ASTA LA MISTO, DUPA PROSTIA SPUSA DE TINE.

  5. Mare dreptate are Iorga sa se mire de o romanizare atat de rapida, dupa o stapanire de 150 de ani. Fara ziare, carti, radio etc. Eu cred ca o proto-latina se vorbea dinaintea intemeierii Romei in spatiul dintre Portugalia de azi si Nistru, in tot sudul Europei. Roma doar a canalizat bogatii si a formalizat limba in latina clasica. O populatie (rasa inferioara…) dispersata de oieri si agricultori nu adopta usor o limba a unora veniti sa ia in stapanire (bordeiele…) si sa mulga tot ce pot.

      1. Rusii se chinuie de peste 200 de ani sa slavizeze Basarabia cu metode mult mai drastice si mai criminale si tot nu au reusit

  6. Nu am inteles nimic – toate aceste pareri si concluzi , – particulare, fiecare parerea sa o socoteste dreapta … peste sute de ani … mentalitatea … la inceputul lumii o fost rominul … si punct.

  7. Am rezerve în ceea ce privește conceptul national … Nu cred că putem vorbi despre conștiința națională la nici o populație ce dezvoltase natural similitudini de limbă, credință și obiceiuri in acele timpuri. Despre organizarea teritorial administrativă de asemenea e greu de crezut că o putem compara cu ceva cunoscut de noi in istoria modernă și contemporană stiindu-se bine că supunerea unei părți a populației sau chiar a populațiilor întregi se făcea din rațiuni de “colectare” de valori în beneficiul celui ce avea sabia mai ascuțită și armată ce și-a mai bine s-o folosească. Știu că ne e drag să vorbim de continuitate, identitate națională etc, asta nu exclude însă necesitatea de a încerca să deslușim modus vivendi al timpului și să din mult mai conștienți de limitele reale cultural educaționale ale populațiilor despre care vorbim, oricare ar fi ele, a mijloacelor și rațiunilor pentru care “se descăleca” sau coagula o entitate administrativ sub sau statală in contextul mobilelor și determinărilor timpului și locului.

  8. cum sa latinizeze poporul dac CU O CULTURA MILENARA , UN BANDIT ROMAN CA TRAIAN , CARE A FURAT 165 TONE DE AUT SI 265 TONE ARGINT DE LA STRABUNII NJOSTRI ?el a adus legiuni militare cantonate IN MICI PERIMETRE , PT A SUPRAVEGHEA JAFUL !IN SCHIMB AU ADUS OBICEIURILE PUTREDE DE LA ROMA , SI AU STRICAT FRUMUSETE SI NOBILE OBICEIURI DACICE !IL URASC PE ASEC INDIVID PE CARE TOTI IL CANTA SI SLAVESC ! INSUSI PAPA DE LA ROMA I-A DAT STATUIA JOS DE PE COLUMNA SI L-A INLOCUIT CU SF PETRE ! DECI IL CONSIDERA UN ZERO !

  9. la batalia de la kalka , ploscanea i-a prins pe conducatorii ucrainienilor si i-a livrat mongolilor. deci populatie latinofona exista la est de carpati cu cel putin un secol inaintea ”descalecarilor” . ar mai fi si prezenta genovezilor pe coasta marii negre pana in crimeea, similara cu cea a venetienilor in adriatica, vezi bunastarea aromanilor din moscopole. vlahi pana inspre cehia in carpati. cum de existau latinofoni din crimeea pana inspre cehia , bosnia si pind e greu de explicat, dar au existat

  10. CE aiureala!
    Latinizarea noastra este o minciuna gogonata, dar ca sa spui ca descalecatul este latinizare, frizeaza nebunia!
    Dupa 2500 de ani de Imperiu roman, italienii nu vorbesc latina curata, au in componenta lor mai multe republici care au limbi distincte si nu se inteleg intre ei. Au fost nevoiti sa creeze o italiana artificiala pentru a se intlege intre ei.
    La noi in schimb, au latinizat uniform, pe o suprafata mai mare decat cea ocupata, cu soldati, care numai latina nu o vorbeau, in conditiile in care localnicii se rasculau permanent iar tracii liberi atacau zi si noapte, acesta fiind motivul pentru care Imperiul roman a abandonat minele de aur. Trasa de par!
    Nimeni nu explica imposibilitatea vidului!
    Simbolurile de pe vasele de cucuteni se regasesc astazi pe porti, haine populare, case, cruci, stergare, toale.
    Povestea lui badea cartan ne arata ca avem acelasi port popular de peste 2500 de ani.
    Aceate doua lucru nu s-ar fi putut pastra daca teritoriul tarii noastre ar fi fost si doar pentru un an, gol, vidat, daca ne-ar fi omorat pe toti. O noua populatie vine cu portul ei, cu limba, obiceiurile, simbolistica, traditile, cultura ei.
    Studiul genetic facut in germania de catre dr Alexander Rodewald si dr Georgwta Cardos arata ca suntem urmasii culturii cucuteni in procent de 65%. Dupa atatea migratii, dipa atatia Criminali care au venit la furat, noi inca suntem traci.
    Articol tendentios, propaganda globalista de dezradacinare si dezmembrare a tarii!
    Rusine celor care tradeaza neamul!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Gheorghe Ștefan
Citește

Gheorghe Ștefan

Gheorghe Ștefan a domnit în Moldova între anii 1653-1658. Înainte de ocuparea scaunului domnesc, Gheorghe Ștefan a deținut…
Mircea cel Bătrân
Citește

Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân, fiul lui Radu I și al Calinichiei, a fost unul dintre cei mai importanți voievozi…
Voievodatul lui Glad
Citește

Glad

Glad a fost un voievod din Banat, fiind menționat în izvoare, pentru prima dată, în cronica lui Anonymus,…