Model Test 9: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La originea unor însemnate orientări în politica externă a Moldovei s-a aflat cucerirea Chiliei în 1465 […]. Se demonstrează, încă odată, covârșitoarea însemnătate a controlului gurilor Dunării în determinarea politicii externe nu numai a Moldovei și a Țării Românești, dar și a marilor puteri […] pentru care marele fluviu însemna, în egală măsură, o axă strategică și una comercială.
Cucerirea Chiliei în 1465 a adus Moldova în conflict cu Ungaria – ceea ce a determinat strângerea relațiilor moldo-polone […]. Matei Corvin a reacţionat la cucerirea Chiliei prin organizarea unei campanii de anvergură împotriva lui Ştefan [cel Mare], având un obiectiv şi mai ambiţios decât restaurarea controlului asupra cetăţii danubiene: înlăturarea lui Ştefan [cel Mare] şi înscăunarea lui Petru Aron, ceea ce implica readucerea Moldovei sub autoritatea efectivă a coroanei ungare. Oastea lui Matei Corvin a înaintat până la Baia, unde, în […] 1467, a fost atacată de Ştefan [cel Mare]. Complotul boierilor, ostili politicii de întărire a puterii domneşti, l-a lipsit pe Ştefan [cel Mare] de victoria zdrobitoare pe care o aştepta. Matei Corvin […] a fost constrâns să se retragă, abandonând definitiv intenţia de a restabili controlul asupra Moldovei.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „[…] Ștefan [cel Mare] a încercat să-și recupereze cetățile, cu concursul Poloniei, grav amenințată în perspectivă de instalarea turcilor în nordul bazinului pontic. Pentru a obține concursul polon, Ștefan a depus la Colomeea omagiul vasalic regelui Cazimir […]. Cum Polonia a încheiat câțiva ani mai târziu pacea cu turcii, Ștefan a fost silit să-i urmeze exemplu […] restabilind la rândul său pacea cu Poarta Otomană și reluând plata tributului. […]
Devenit rege al Poloniei în 1492, Ioan Albert a început […] febrile pregătiri diplomatice și militare în vederea unei expediții de înlăturare a turcilor de la Chilia și Cetatea Albă. Dar programul regelui polon prevedea, ca etapă premergătoare acțiunii antiotomane, instaurarea controlului polon direct asupra Moldovei prin înlăturarea lui Ștefan [cel Mare], întrucât din 1489 revenise la alianța cu Ungaria, obținând […] cetățile transilvane Ciceul și Cetatea de Baltă […]. Marea expediție polonă din 1497, al cărei țel oficial proclamat era recuperarea Chiliei și Cetății Albe, și-a trădat obiectivul real de îndată ce trupele polone […] au intrat pe teritoriul Moldovei îndreptându-se spre Suceava. Dar rezistența prelungită a cetății și primejdia intervenției în luptă a altor forțe, îndeosebi a Ungariei, l-au silit […] pe regele polon să ridice asediul și să înceapă retragerea. Pe drumul de înapoiere, la Codrii Cosminului, o mare parte a trupelor polone a fost surprinsă și nimicită de oastea lui Ștefan [cel Mare] .”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o cetate din Transilvania, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „marile puteri‟. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul român și statul medieval condus de către acesta, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnitorul român cucerește Chilia. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni care au contribuit la formarea statului medieval românesc din Estul Carpaților desfășurate în secolul al XIV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea-al X-lea și cele din secolul al XIII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Persoana cea mai importantă de la conducerea Ţărilor Române era domnitorul. Puterea sa politică, administrativă şi judecătorească era aproape absolută, iar cuvântul său în politica fiscală şi economică aproape decisiv. Controla toate pârghiile administraţiei centrale şi provinciale, iar personalul său era direct sau indirect răspunzător faţă de el. Domnitorul era judecătorul suprem, care audia pricini de orice fel, fie că erau civile sau penale, laice sau ecleziastice, şi servea drept curte supremă de apel. Putea să dea sentinţe mai aspre sau mai blânde decât cele prevăzute de lege şi putea graţia sau comuta pedepse după cum dorea. […]
Puţine limitări constituţionale împiedicau exercitarea acestor prerogative ale domniei. […] Cea mai importantă limitare venea din […] Imperiul Otoman. Dreptul asumat de către sultan de a selecta şi a mazili domnitorul era probabil cea mai formidabilă şi unica stavilă în calea autorităţii domneşti. Sultanul îl trata pe domnitor ca pe un dregător otoman, iar în ierarhia dregătorească otomană, el se afla sub vizirii importanţi. Totuşi, grecii din Fanar râvneau la tronul Ţărilor Române ca o încununare a carierei lor publice, chiar dacă modul în care îşi realizau ambiţiile impunea constrângeri severe în privinţa libertăţii lor de acţiune. Pentru a-şi păstra funcția, erau nevoiţi să intre în graţiile unei armate de dregători otomani. Împrumuturile şi diversele favoruri primite de către domnitori îi obligau să […] adopte măsuri fiscale adesea contrare intereselor lor, ca să nu mai vorbim de bunăstarea ţării în care veniseră pentru a o conduce. În orice caz, domnitorii puteau fi maziliţi oricând de către sultan, în ciuda limitelor prevăzute de tratatele impuse [otomanilor] de Rusia. În 1786, de pildă, domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Şuţu, şi domnitorul Moldovei, Alexandru Mavrocordat, au fost maziliţi peste noapte, fiind suspectaţi de lipsă de loialitate.”
(K. Hitchins, Românii, 1774 – 1866)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi marea putere implicată în acțiuni diplomatice cu Imperiul Otoman, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi instituția politică centrală și o atribuție a reprezentantului ei în domeniul administrației, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prerogativele din domeniul juridic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele implicării Imperiului Otoman în organizarea politică a Ţărilor Române, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în deceniul șase al secolului al XIX-lea a contribuit la constituirea statului modern român. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa și România în a doua jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
– precizarea unei ideologii din Europa Occidentală din a doua jumătate a secolului al XX-lea și menționarea a două caracteristici ale acesteia;
– prezentarea unei asemănări între prevederile Constituției României adoptată în 1952 și cele ale Constituției din 1965;
– menționarea a două practici politice utilizate în România, în perioada 1971-1988;
– formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din România, în perioada 1990-2000 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

« Model Test 8: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020
Model Test 10: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020 »

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.