Model Test 5: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „După biruinţa de la Războieni, sultanul se îndreptă spre Suceava. Oraşul fu ars, dar cetatea […] a rezistat. Nici cetățile Hotin […], Neamţ […] n-au putut fi luate. […] Cât despre Chilia şi Cetatea Albă, se pare că turcii nici n-au mai îndrăznit un asediu, deoarece puternica flotă pregătită în acest scop a fost distrusă de o furtună pe Marea Neagră. Prin urmare niciuna din cetăţile însemnate ale Moldovei nu putuseră fi cucerite. […] Sultanul, fără să fi realizat unul măcar din scopurile ce-şi fixase, adică înlăturarea [domnitorului], supunerea ţării şi anexarea cetăților Chiliei şi Cetăţii Albe, fu nevoit să dea semnul retragerii. Retragerea a semănat mai mult cu o fugă, deoarece distanţa până la Dunăre a fost parcursă în trei zile, iar o sumă de tunuri au fost abandonate, după cum ne arată o mărturie contemporană. O altă mărturie – cronica moldo-germană – afirma că Ştefan [cel Mare] a izbutit, după Războieni, să-şi refacă oastea «ca la 16 000 de oameni» şi că armata lui Mahomed a pierdut, în timpul retragerii, «mulţi luptători». […] După retragerea armatei turceşti, Ştefan, pe de o parte, oastea ungară, care ajunsese prea târziu spre a se mai lupta cu Mahomed, pe de alta, intrară în Țara Românească şi izgoniră pe domnitorul Laiotă [Basarab], punând în locul lui pe Vlad Ţepeş (16 noiembrie 1476).”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
B. „Interesele țării îl determinau pe Mihai Viteazul să se desprindă de Imperiul Otoman și să se transforme […] într-un susținător al ideii de luptă antiotomană. Domnul Țării Românești a aderat de aceea la «Liga Sfântă» […]. În noiembrie 1594 a început lupta, atacând, mai întâi, turcii din București […]; și-a extins apoi acțiunile războinice în vederea restabilirii hotarului Țării Românești pe Dunăre. Atacarea Giurgiului a fost urmată de distrugerea […] Hârșovei și a Silistrei. […] Concentrărilor de oști otomane în fortărețele de la Dunăre, Mihai Viteazul le-a răspuns printr-un atac simultan al principalelor întărituri: Brăila […], Turtucaia și Nicopole.
La vestea înfrângerilor suferite, Poarta otomană a hotărât să lichideze focarul răzvrătirii de la nordul Dunării […] și să readucă Țara Românească, a cărei pierdere începea să afecteze aprovizionarea Istanbulului, în sistemul economic otoman. […] Ajunsă la Rusciuc, unde avea să stabilească planul de cucerire a Țării Românești, în oastea otomană au izbucnit nemulțumiri […]. Domnul român a profitat de aceasta și a căutat să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea; mai mult chiar, a atacat Nicopole pentru a sili oastea otomană să se disperseze.”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o cetate din Moldova, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la confruntările cu otomanii. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că acțiunile domnitorului au consecințe negative pentru otomani în domeniul economic. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Două zile mai târziu, Revoluţia din 1848 izbucnea şi la Bucureşti. Gh. Bibescu a semnat «constituţia», dar, speriat de plecarea din Capitală a consulului rus, a abdicat şi a părăsit ţara. Puterea a fost preluată de un guvern provizoriu, în care erau reprezentați atât revoluționarii moderați cât şi cei radicali. Guvernul, sprijinit de populaţia Capitalei, a reuşit să înfrângă tentativele forţelor conservatoare de a-l răsturna şi a început aplicarea Proclamației de la Islaz. […]
Poarta otomană privea cu neutralitate binevoitoare desfăşurările din Ţara Românească […] Revoluţionarii paşoptişti înţelegeau că, tot mai mult nominală, suzeranitatea otomană nu mai putea constitui un obstacol serios în calea progresului societăţii româneşti, ba mai mult, ea putea reprezenta un scut faţă de expansionismul rus, devenit cea mai mare primejdie pentru românime. […] Din nefericire pentru ei, Poarta nu era în măsură să ignore presiunile Rusiei, hotărâtă să nu tolereze, la frontierele ei, un focar revoluţionar. La 28 iunie/10 iulie 1848, trupele ruseşti au intrat în Iaşi, iar la 19/31 iulie 1848 forţele otomane au pătruns în Ţara Românească. În timp ce primele inspirau repulsie elementelor progresiste, ultimele au fost primite cu declaraţii de devotament faţă de puterea suzerană. Comandantul otoman, Soliman paşa, a fost înlocuit, la cererea ruşilor, cu Fuad paşa, omul măsurilor dure. În cursul intrării trupelor otomane în Bucureşti, un incident a dus la lupta din Dealul Spirii, în cursul căreia pompierii – dar şi alte trupe – au opus, în ciuda inferiorităţii numerice, o dârză rezistenţă ocupanţilor (13/25 septembrie 1848). În Principatele dunărene, «ordinea» fusese restaurată prin intervenţia ruso-turcă. […]
În timp ce Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta-Liman (19 aprilie/1 mai 1849) erau readuse sub un control riguros al celor două puteri, emigraţia paşoptistă românească a desfăşurat o intensă activitate, mai ales în Franţa, pentru a edifica opinia publică şi, îndeosebi, cercurile politice asupra situaţiei Principatelor dunărene şi a cerinţelor lor.”
(Fl. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul internațional din 1849, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o acțiune desfășurată de acesta în 1848, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la guvernul revoluționar. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri față de evenimentele din spațiul românesc desfășurate în 1848, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în secolul al XVIII-lea a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism și democrație în Europa și în România secolului al XX-lea, având în vedere:
– menționarea a două idei specifice democrației din Europa, în prima jumătate a secolului al secolul al XX-lea;
– precizarea unei Constituții adoptată în România Mare,
– menționarea a două asemănări între ideologiile totalitare din Europa Occidentală, în secolul al XX-lea;
– prezentarea unei practici politice totalitare utilizată în România în perioada 1948-1960;
– formularea unui punct de vedere referitor la Constituția României din 1965 si susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

« Model Test 4: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020
Model Test 6: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020 »

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.