Model Test 3: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit și îndepărtarea de Ungaria şi Ţara Românească. Indiciile timpurii ale acestei evoluții au luat proporțiile unui antagonism direct în 1462, în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mahomed al II-lea împotriva domnitorului Vlad Ţepeş, când Ştefan [cel Mare] a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia] mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării Româneşti.
Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârşitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, […] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Ştefan dezlănţuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reuşit să nimicească, aşa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Integrarea țărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanșat ostilitățile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, […]. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. Tratatul era expresia unui regim de Stări, care se manifestă acum în aceste circumstanțe, boierimea asumându-și prerogativele domniei. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări militare între Țările Române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă [domn] al Moldovei intră în sudul țării, asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595 […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domnitor precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la cauzele confruntărilor militare cu otomanii. 2 puncte
3. Menţionaţi cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prerogativele domniei sunt preluate de boieri. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului românesc, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Principalele cauze ale înfrângerii armatei române în 1916 au fost subdezvoltarea industrială a țării și lipsa de echipament adecvat pentru armată. […] Armata română a fost nevoită să se confrunte cu o concentrare de forțe inamice mult mai puternică decât cea așteptată, ca urmare a eșecului ofensivei rusești în Galiția și inexistenței unui susținut atac aliat pe frontul de la Salonic și pe cel italian. […]
Regele Ferdinand I a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917, promiţându-le pământ şi drept de vot de îndată ce războiul avea să ia sfârșit. […] La 6 mai, Brătianu a propus în Camera Deputaților adoptarea unor noi legi, agrară și electorală. Proiectele pe care le-a introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau exproprierea proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice (apărarea națională sau drumuri și căi ferate) și care restrângeau dreptul la vot în asemenea măsură încât majoritatea țărănimii era în fapt privată de acesta.
Noul proiect de reformă agrară lărgea noțiunea de utilitate publică, pentru a include creșterea suprafețelor gospodăriilor țărănești, și a permis exproprierea pământurilor deținute de Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de hectare în plus aparținând moșierilor. În sfârșit, aceasta menționa că, în răstimp de șase luni de la sfârșitul războiului, Legislativul va aproba o lege materializând aceste principii generale și stabilind în detaliu mijloacele prin care acestea pot fi duse la îndeplinire. […] La 14 iunie, Camera Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de voturi pentru și 14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra.‟
(K. Hitchins, România 1866-1947)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți instituția în care Brătianu a propus adoptarea noilor legi, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menționați regele României și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două cauze ale înfrângerii armatei române. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele proiectului de reformă agrară, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideologii şi practici politice din Europa și România în perioada 1918-1965, având în vedere:
– menţionarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală, din perioada 1918-1939, și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre acestea;
– precizarea unei Constituții adoptate în România între anii 1930-1940 și prezentarea unei caracteristici a acesteia;
– formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din Europa de Est în perioada 1945-1965 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Integrarea ţărilor române în alianţa creştină, Mihai Viteazul atacă cetățile turcești de la Dunăre etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: în 1465, în urma unui atac prin surprindere și efect: domnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia] SAU Cauză: Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit și efect Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului românesc, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: întemeierea Mitropoliei Ortodoxe în Țara Românească (1359), organizarea domniei ca instituție politică centrală, organizarea voievodatului Transilvaniei etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Exemple: domnitorii Țării Românești și ai Moldovei sunt numiți de către sultanul Imperiului Otoman, domnia Țării Românești și a Moldovei este obținută în schimbul unei sume de bani plătită Imperiului Otoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Camera Deputaților Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Ferdinand I
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta
Exemple: a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917, promite soldaților acordarea dreptului de vot etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la cauzele înfrângerii armatei române (3px2=6p)
Exemple: lipsa de echipament adecvat pentru armată, subdezvoltarea industrială a țării, armata română nu a fost susținută de un atac aliat pe frontul de la Salonic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la consecințele proiectului de reformă agrară
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Proiectul de reformă agrară are consecințe asupra proprietății private. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Proiectele pe care le-a introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau exproprierea proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice și a permis exproprierea pământurilor deținute de Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de hectare în plus aparținând moșierilor SAU Proiectul de reformă agrară are consecințe în domeniul legislativ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Proiectele pe care le-a introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției și La 14 iunie, Camera Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de voturi pentru și 14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: reformele lui Al. I. Cuza, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
Câte 3 puncte pentru menționarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală, din perioada 1918-1939 (de exemplu: fascismul, național-socialismul/nazismul) (3px2=6p)
Câte 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: caracter naționalist/militarist, caracterul antisemit/susține formarea Germaniei Mari etc.) (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea Constituției din 1938
2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a Constituției din 1938 (de exemplu: introduce monarhia autoritară, a dus la limitarea drepturilor și libertăților cetățenești etc.)
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la caracteristică
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice din Europa de Est în perioada 1945-1965 (de exemplu: Practicile politice din Europa de Est în perioada 1945-1965 au avut un caracter totalitar., Practicile politice din Europa de Est în perioada 1945- 1965 au dus la încălcarea drepturilor omului. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

« Model Test 2: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020
Model Test 4: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020 »

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.