Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.

Model Test 20: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La început, perspectivele de succes ale Conferinței de la Constantinopol păreau luminoase. Britanicii au propus convocarea ei, iar rușii au consimțit fără întârziere să participe. […] Nimeni nu i-a invitat pe români […], întrucât puterile continuau să le considere țara un teritoriu dependent de Imperiul Otoman și considerau «Chestiunea românească» drept o problemă minoră. Conferința, care a ținut de la 12 decembrie 1876 până la 20 ianuarie 1877, s-a dovedit un eșec. […] Conferința a dus la o înrăutățire a relațiilor între Turcia și România. Pentru a para amestecul Puterilor în treburile otomane interne, Sultanul promulgase, la 23 decembrie 1876, o «reformă a Constituției». Oricare ar fi fost motivația actului, el a provocat un tumult deosebit în România, pentru că se referea la aceasta ca la o «provincie privilegiată» și o declara parte integrantă și permanentă a Imperiului Otoman. S-au exprimat proteste vii din partea Consiliului de Miniștri și a Camerei Deputaților de la București, care au subliniat că Principatele Române fuseseră întotdeauna suverane, «fapt» consemnat în Tratatul de la Paris din 1856, care recunoscuse valabilitatea «capitulațiilor», așa cum erau cunoscute în secolul al XV-lea înțelegerile dintre sultani și domnitorii Moldovei și ai Țării
Românești.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Sub pretextul că independenţa României nu era recunoscută şi că aliatul rus îi va reprezenta corect interesele, delegatul român nu a fost admis la discuţiile de la San Stefano din 1878 […]. Clauzele Tratatului [de la San Stefano] pentru România erau: […] îi era recunoscută independenţa; […] Rusia relua sudul Basarabiei […] şi îşi aroga dreptul de tranzit prin teritoriul României spre Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi ani. […]
Unanimitatea forţelor politice româneşti în a respinge atât cedarea sudului Basarabiei cât şi tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune în relaţiile dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul Alexandru, care ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei române, a primit răspunsul de curaj şi demnitate al domnitorului Carol I: «armata care s-a luptat la Plevna […] va putea fi zdrobită, dar nu va reuşi nimeni niciodată să o dezarmeze». […] Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare, când schimbările din contextul internaţional au venit în sprijinul României. Marile avantaje pe care şi le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia şi Austro-Ungaria. Pentru a evita noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano. România nu a fost admisă ca stat participant […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul internațional din 1856, precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la clauzele Tratatului din 1878. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că armata română a participat la lupta de la Plevna. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866). 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Imperiului Otoman, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează, tătarii fiind forţa războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (şi ale Valahiei).
În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ştefan cel Mare sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-şi rupă oastea în două pentru a putea face faţă deopotrivă acestora şi înaintării otomane. Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan [cel Mare] la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervenţie a Ungariei […] îl sileşte pe Mehmed II să se retragă. Ştefan [cel Mare] urmăreşte îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească şi o readuce în tabăra antiotomană (1476). Trimite apoi soli la Veneţia şi la Roma, încercând să reanime coaliţia antiotomană. […]
O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei şi «cheile» drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria şi Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea
ostilităţilor.”
(I. Bulei,O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Moldovei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1476 și o acțiune desfășurată de otomani în contextul acestei acțiuni militare, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la tătari. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele din perioada 1484-1487, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în secolul al XX-lea, având în vedere:
– prezentarea unui principiu politic consacrat prin Constituția din 1923;
– precizarea legii fundamentale adoptate în România, în deceniul patru al secolului al XX-lea și menţionarea a două prevederi ale acesteia;
– menționarea a două asemănări între prevederile Constituției din 1948 și cele ale Constituției din 1952;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României în deceniul șapte al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Tratatul de la Paris Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: îi era recunoscută independenţa, Rusia preia sudul Basarabiei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: România, București. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: întrucât puterile continuau să le considere țara un teritoriu dependent de Imperiul Otoman și efect: Nimeni nu i-a invitat pe români etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român (1px2=2p)
Exemple: elaborarea Proclamației de la Islaz din 1848, elaborarea Rezoluțiilor în Adunările ad-hoc din 1857 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866)
Exemplu: au contribuit la modernizarea societății românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Ştefan cel Mare. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XV-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: lupta de la Războieni/Războieni
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de otomani în contextul acestei acțiuni militare
Exemplu: Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan [cel Mare] etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la tătari (3px2=6p)
Exemple: În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Imperiului Otoman, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană., tătarii pun pericol granița Moldovei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la evenimentele din perioada 1484-1487
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Evenimentele din perioada 1484-1487 reflectă relațiile politice dintre Moldova și Imperiul Otoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei și Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităţilor. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: întemeierea Mitropoliei Moldovei de către Petru I Mușat etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru menționarea oricărui principiu politic consacrat prin Constituția din 1923 (de exemplu: separarea puterilor în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea principiului menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la principiu și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la principiu
2 puncte pentru precizarea Constituției din 1938
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale acesteia (de exemplu: regele este „capul statului”, inițiativa legilor aparține regelui etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între prevederile Constituției din 1948 și cele ale Constituției din 1952 (de exemplu: Marea Adunare Națională era recunoscută drept instituție supremă în stat, prevăd drepturile și îndatoririle cetățenilor etc.) (3px2=6p)
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României în deceniul șapte al secolului al XX-lea (de exemplu: Evoluția politică a României în deceniul șapte al secolului al XX-lea se caracterizează prin consolidarea regimului totalitar. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut500
Bacalaureat

Model Test 19: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.