Model Test 2: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pentru a împiedica pe «seniorii» de partid să se emancipeze, Ceauşescu a introdus principiul «rotării cadrelor», care, în limbaj popular, însemna a nu permite nimănui să «prindă rădăcini» în funcţia deţinută. […] Ceauşescu a modificat statutul Partidului Comunist Român, introducând ca atribuţie a Congresului alegerea secretarului general, care, în loc de a mai fi [secretar general] al Comitetului Central era al partidului. Ca urmare, el devenise singura persoană inamovibilă, sub acoperirea democratică de partid: nu Comitetul Central sau Biroul Politic, ci Congresul îl alesese [pe N. Ceaușescu].
«Epoca Nicolae Ceauşescu», […] îşi conturează fizionomia după 1971. […] Atât în politica internă, cât şi în cea externă, totul se face sub directa îndrumare a secretarului general [N. Ceaușescu], într-un climat de încordare la care, pe măsură ce regimul întâmpină dificultăţi, se adaugă teama executanţilor că vor atrage mânia conducătorului. […]
Dacă birocraţia de partid a fost primul stâlp al regimului Ceauşescu, cel de al doilea a fost Securitatea. Fără a mai recurge la represiuni masive, […] regimul a creat prin Securitate un climat de frică şi suspiciune care a sfârşit prin a deveni paralizant.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „În 1968, Bucureştiul nu numai că refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, dar Ceauşescu condamnă public şi vehement, prin discursul său […], acţiunea militară a Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, R.D. Germană, Bulgaria şi Ungaria). Liderul comunist român riscă atunci un pericol real al invadării ţării de trupele sovietice masate pe Prut. […] La 4 septembrie [1968] Marea Adunare Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice. România nu era, prin toate aceste acţiuni, independentă de Moscova, dar era, dintre toate ţările «socialiste», cea mai îndepărtată de ea. Fapt bine văzut şi încurajat de Occident. Pe de altă parte, aceste acţiuni de independenţă nu deranjau esenţial Moscova, pentru că România păstra, pe plan intern, neabătute structurile sistemului instituit de Kremlin. […] Sovieticii erau, pe bună dreptate, mult mai sensibili la transformările interne din Cehoslovacia şi Polonia, care puteau «pune în pericol interesele generale ale comunismului». În România, aceste interese nu erau defel ameninţate. […]
Tot mai multe măsuri de după 1971 îndreaptă România spre un regim prezidenţial, instituit […] în 1974, odată cu înlăturarea lui I. Gh. Maurer din fruntea guvernului şi cu alegerea lui Ceauşescu în nou-creata funcţie de preşedinte de republică. Un regim bazat pe cultul personalităţii «Conducătorului», apropiat ca spirit, fast şi manifestări de cel nord-coreean.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din 1968. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o funcţie deţinută de Nicolae Ceauşescu din sursa A, respectiv din sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că regimul politic din România este asemănător celui din Coreea de Nord. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menționați o caracteristică a democrației din România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Prin Tratatul de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, puterile […] au aşezat Moldova şi Ţara Românească sub protecţia lor colectivă […] şi, în al doilea rând, au recunoscut dreptul românilor înșiși de a avea un cuvânt de spus în legătură cu stabilirea formei de guvernământ. Oferindu-li-se o astfel de ocazie, majoritatea românilor n-au mai lăsat nici un dubiu în privinţa dorinţei lor de unire şi independenţă, iar puterile (Austria şi Imperiul Otoman, fără tragere de inimă) au reacţionat prin promulgarea aşa-numitei Convenţii de la Paris în 1858. Acest document, menit să servească drept lege fundamentală pentru Principate, a indicat modul în care românii trebuiau să se guverneze de aici înainte. […]
Convenţia de la Paris conţinea un motiv de dezamăgire majoră pentru români: nu spunea niciun cuvânt despre Unirea Principatelor. […] La începutul anului 1859, exercitându-şi dreptul acordat de Convenţia de la Paris de a-şi alege propriii lor domnitori, aceştia au ales una şi aceeaşi persoană în fiecare dintre cele două Principate. Plecându-se în faţa inevitabilului […] puterile au acceptat tacit faptul împlinit, iar Alexandru Ioan Cuza însuşi a desăvârşit unirea administrativă a Principatelor în 1861. […]
În timpul scurtei sale domnii (1859-1866), Cuza […] a dat […] instituţii politice şi economice moderne. […] Nerăbdător să promoveze reformele sale fundamentale, Cuza a dizolvat o adunare recalcitrantă în mai 1864, când aceasta a respins reformele rurală şi electorală, care formau esenţa programului său legislativ. La numai două săptămâni de la lovitura sa, Cuza a supus unui referendum popular o constituţie, Statutul, pentru a-şi legitima regimul.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul la care se referă sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi documentul din 1858 şi o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Tratatul de la Paris. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul domnitorului în organizarea statului român modern, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român modern evoluează în primele două decenii ale secolului al XX-lea în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
– precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea și menționarea a două trăsături ale acesteia;
– prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc, în secolele al XII-lea – al XIV-lea;
– menţionarea a două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolul al XVI-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc la începutul secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În 1968, România refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, La 4 septembrie [1968] Marea Adunare Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: secretar general al partidului/secretar general, preşedinte de republică/președinte Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: Pentru a împiedica pe «seniorii» de partid să se emancipeze și efect: Ceauşescu a introdus principiul «rotării cadrelor» SAU Cauză: Ceauşescu a modificat statutul Partidului Comunist Român, introducând ca atribuţie a Congresului alegerea secretarului general și efect: Ca urmare, el devenise singura persoană inamovibilă, sub acoperirea democratică de partid etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1952/Constituției din 1965, industrializarea forțată etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică. (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a democrației din România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemple: este legitimată de Constituția din 1991, organizarea alegerilor libere bazate pe votul universal etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza/ Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Convenţia de la Paris
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia
Exemple: a indicat modul în care românii trebuiau să se guverneze de aici înainte, Convenția de la Paris a acordat românilor dreptul de a-şi alege domnitorii etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Tratatul de la Paris (3px2=6p)
Exemple: a pus capăt Războiului Crimeii, puterile […] au aşezat Moldova şi Ţara Românească sub protecţia lor colectivă, românii puteau sa-și exprime părerea în legătură cu forma de guvernământ etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la rolul domnitorului în organizarea statului român modern
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Domnitorul a avut un rol important în organizarea politico-administrativă a statului român modern. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Cuza […] a dat […] instituţii politice şi economice moderne și Alexandru Ioan Cuza însuşi a desăvârşit unirea administrativă a Principatelor în 1861 SAU Domnitorul deține un rol central în organizarea statului român modern prin acțiunile desfășurate în politica internă. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Nerăbdător să promoveze reformele sale fundamentale, Cuza a dizolvat o adunare recalcitrantă în mai 1864, când aceasta a respins reformele rurală şi electorală, care formau esenţa programului său legislativ și Cuza a supus unui referendum popular o constituţie, Statutul, pentru a-şi legitima regimul etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: realizarea României Mari (1918), unirea Basarabiei/Bucovinei/Transilvaniei cu România în 1918 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea (de exemplu: voievodatul lui Gelu, lui Ahtum etc.)
Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două trăsături ale acesteia (de exemplu: sunt constituite pe teritoriul uniunilor de obști/obștilor, au conducători cu atribuții militare și administrative, au influențat organizarea politică a Transilvaniei etc.) (3px2=6p)
2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale înființate în spațiul românesc, în secolele al XII-lea – al XIV-lea (de exemplu: domnia, biserica etc.)
3 puncte pentru prezentarea instituției menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la instituție și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la instituție
Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolul al XVI-lea (de exemplu: organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate otomană (1541), modificarea statutului domniei în Țara Românească prin Tratatul de la Alba Iulia (1595), consolidarea domniei în Țara Românească prin Tratatul încheiat între Mihai Viteazul și Rudolf al II-lea, la sfârșitul secolului al XVI-lea etc.); (3px2=6p)
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc la începutul secolului al XVIII-lea (de exemplu: Intervenția Imperiului Otoman are consecințe nefavorabile asupra evoluției domniei la începutul secolului al XVIII-lea., Instituția domniei cunoaște transformări radicale la începutul secolului al XVIII-lea. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

« Model Test 1: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020
Model Test 3: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020 »

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.