Model Test 19: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut120

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Cu domnia lui Petru I […], Moldova face pași hotărâți în direcția afirmării internaționale și a organizării statale. Îndepărtându-se de Ungaria […], Petru se apropie de Polonia, aderând la noua și puternica grupare de forțe constituită în răsăritul Europei odată cu crearea uniunii polono- lituaniene. În 1387, Petru I depune omagiul regelui Vladislav Jagiello, inaugurând astfel principala direcție de politică externă a Moldovei timp de un secol. În cadrul noii legături externe pe care a stabilit-o cu regele Poloniei, domnul Moldovei i-a acordat și un împrumut de 3000 ruble, garantat de acesta prin concedarea temporară a orașului Halici și a ținutului înconjurător, act care s-a aflat la originea unui îndelungat conflict teritorial între cele două țări. Eliberat de presiunea ungară în timpul crizei de succesiune și a luptei pentru putere prin care a trecut Ungaria după moartea regelui Ludovic, Petru I creează o mitropolie ortodoxă cu sediul la Suceava, unde se mută și reședința domnească. Deși conflictul dintre domn și Patriarhia din Constantinopol în problema dreptului de a-l numi pe titularul noului scaun mitropolitan a amânat ani în șir instalarea unui mitropolit canonic, Moldova și-a asigurat sursa proprie de legitimare a puterii, etapă însemnată a consolidării independenței țării.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Cu toată fidelitatea manifestată de Alexandru cel Bun alianței polono-lituaniene, în momentul în care Vladislav Jagiello a ajuns […] la înțelegere cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, […] situația Moldovei a început să fie primejduită pentru că Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei.
Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare, desfășurate în cursul anului 1412 la Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, obținea din partea lui Vladislav Jagiello ca Moldova să fie obligată să ajute cu oștile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi suverani în zone teritoriale echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care regele Ungariei le-a purtat în Țara Românească împotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de Luxemburg să ceară la Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la Lublau, Alexandru cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund […] i s-a împotrivit Vladislav Jagiello […].”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul român, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la omagiul depus de Petru I. 2 puncte
3. Menţionaţi două state medievale la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că reședința domnească își mută sediul în Suceava. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpațior, în secolul al XIII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În politica externă, forțele politice românești s-au străduit să creeze un regim de securitate europeană și sud-est-europeană care să garanteze, sub egida Societății Națiunilor, menținerea situației existente în Europa, și, implicit, a României Mari, așa cum rezultase ea în urma sistemului de la Versailles. De aici, relațiile ei foarte strânse de alianță cu Franța și Marea Britanie, principalii garanți ai Tratatelor de la […] [sfârșitul Primului Război Mondial]. De aici, toate convențiile sale defensive cu Polonia, în 1921 (înlocuită cu un tratat de garanție în 1926), pentru a se asigura împotriva Rusiei Sovietice, cu Cehoslovacia și Iugoslavia, în 1920-1921 (cu care, de altfel, și constituie Mica Înțelegere), împotriva revizionismului maghiar, tratatele de amiciție cu Franța și cu Italia, în 1926, aderarea la Pactul Briand-Kellog și la Protocolul de la Moscova din 1928-1929, constituirea, împreună cu Iugoslavia, Grecia, Turcia, a Înțelegerii Balcanice în 1934 (aceasta din urmă pentru temperarea Bulgariei).
Diplomația română e activă și originală. Un rol însemnat în impulsionarea ei îl are Nicolae Titulescu […], un diplomat de excepție, prin personalitatea căruia România ocupă un loc important în Societatea Națiunilor (Titulescu este de două ori, în 1931 și 1932, președinte al Adunării Generale a acesteia, caz unic în istoria organizației) […]. Titulescu restabilește relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică în 1934, iar în 1936 poartă convorbiri cu Litvinov, ministrul sovietic de Externe, pentru un tratat de asistență mutuală cu URSS. ‟
(I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți conflictul militar internațional, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul al care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați diplomatul român și funcția deținută de acesta în Societatea Națiunilor, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la acțiunile diplomației românești în relația cu Uniunea Sovietică. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1921-1929, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia politica internă a României se caracterizează prin democrație, în perioada la care se referă sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern (secolele al XVIII-lea – al XIX-lea), având în vedere:
– prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea;
– menționarea a trei prevederi înscrise în proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate/prezentate în prima jumătatea a secolului al XIX-lea;
– precizarea unei acțiuni desfășurate de români în 1859 și menționarea unei consecințe a acesteia;
– formularea unui punct de vedere referitor la evenimentele politice desfășurate în anul 1866, în plan intern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru cel Bun. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În 1387, Petru I depune omagiul regelui Vladislav Jagiello, se inaugurează principala direcție de politică externă a Moldovei timp de un secol etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Ungaria, Polonia. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: pentru că Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei și efect: situația Moldovei a început să fie primejduită etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească (1px2=2p)
Exemple: desfășurarea luptei de la Posada din 1330, organizarea Mitropoliei Țării Românești în 1359 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpațior, în secolul al XIII-lea
Exemplu: au conducători cu atribuții administrativ-militare etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Primul Război Mondial. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Titulescu
3 puncte pentru menționarea funcției deținută de acesta în Societatea Națiunilor
Exemplu: președinte al Adunării Generale. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a două informații referitoare la acțiunile diplomației românești în relația cu Uniunea Sovietică (3px2=6p)
Exemple: Titulescu restabilește relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică în 1934; în 1936, N. Titulescu poartă convorbiri cu ministrul sovietic de Externe pentru încheierea unui tratat de asistență mutuală etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1921-1929
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: În perioada 1921-1929, politica externă a României promovează ideea colaborării între state. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: tratatele de amiciție cu Franța și cu Italia, în 1926 și aderarea la Pactul Briand-Kellog etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1923 etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea (de exemplu: memoriul boierilor români prezentat în Congresul de la Șistov din 1791 etc.)
3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la proiectul politic
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei prevederi înscrise în proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate/prezentate în prima jumătatea a secolului al XIX-lea (de exemplu: drepturi și libertăți cetățenești, unirea Moldovei cu Țara Românească, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire etc.) (3px3=9p)
2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni desfășurate de români în 1859 (de exemplu: organizarea adunărilor elective etc.)
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acesteia (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evenimentele politice desfășurate în anul 1866, în plan intern (de exemplu: Evenimentele politice desfășurate în anul 1866, în plan intern, au consolidat statul român modern. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Ne bucurăm că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest proiect, o poți face printr-o donație.
Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Bacalaureat

Model Test 18: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Bacalaureat

Model Test 20: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Adaugă comentariu

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    Transmite-i unui prieten
    Bună ziua,


    V-am trimis acest articol în ideea că poate vă interesează subiectul. Îl puteți accesa la acest link: https://www.istorie-romaneasca.ro/model-test-19-subiecte-bacalaureat-istorie-2020/


    Istorie Românească
    https://www.istorie-romaneasca.ro

    Facebook: https://www.facebook.com/istorie.romaneasca
    Instagram: https://www.instagram.com/istorieromaneasca/
    Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCO-_7o5LaOBvUfzQtAGkFFg
    Vimeo: https://vimeo.com/istoriero