Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.

Model Test 17: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea de obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. […] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. […] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. […] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 şi introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o singură cameră […]. Un Prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist […].”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Guvernul condus de P. Groza […] a dat o atenţie primordială industriei. El a urmat îndeaproape principiile şi strategia schiţate de Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist din octombrie 1945. A condiţionat direct atât refacerea economică a ţării, cât şi progresul ei […] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces […], şi, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi reglementat vânzarea şi preţurile mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de capital. Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege, ce reglementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere şi petroliere, precum şi preţurile şi salariile. Această activitate legislativa s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist şi-a extins influenţa în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra problemelor economice şi financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului, şi-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei Naţionale, atotputernicul organism de planificare şi coordonare, a cărui funcţie principală era mobilizarea întregilor resurse ale ţării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un lider politic, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „libertăţile civile”. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție de stat la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că în România este impus modelul totalitar sovietic. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei ideologii specifice democrației din Europa, în secolul al XX-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Odată cu trecerea timpului, în alianța României cu Tripla Alianţă au apărut numeroase fisuri. […] Războaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianţei României cu Austro-Ungaria. Victoria rapidă şi decisivă a Bulgariei asupra Turciei în Primul Război Balcanic din 1912 a stârnit profundă îngrijorare la Bucureşti pentru că ameninţa să tulbure echilibrul de putere din zonă. […]
[…] Al Doilea Război Balcanic [1913] a fost scurt şi dezastruos pentru Bulgaria şi, prin Tratatul de la Bucureşti din 28 iulie/10 august 1913, Bulgaria a cedat României sudul Dobrogei. În urma războiului, România şi-a sporit prestigiul datorită posturii de garant al echilibrului de putere din Balcani şi şi-a mărit încrederea în forţele proprii. Nu este nicio îndoială că această criză balcanică din 1912-1913 a desăvârşit îndepărtarea României faţă de Austro-Ungaria şi Tripla Alianţă.
În primăvara anului 1914, apropierea dintre România şi Tripla Antantă (Marea Britanie, Franţa, Rusia) era un fapt real. […] Diplomaţii francezi […] şi-au coordonat politica cu cea a Rusiei care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu România. Vizita ţarului la Constanţa la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două ţări. Dar prim-ministrul Ionel Brătianu a refuzat să-şi angajeze ţara în Tripla Antantă. El era dornic să continue apropierea de Rusia, dar nu dorea să amplifice tensiunile cu Austro-Ungaria şi respecta puterea militară şi economică a Germaniei.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța din care face parte Franța, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi evenimentul militar desfășurat în 1913 și o consecință a acestuia pentru România, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Primul Război Balcanic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea Rusiei față de România în 1914, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică utilizată în România, în primele două decenii după evenimentele la care se referă sursa dată, a contribuit la consolidarea democrației. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituțiile centrale din spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
– menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
– prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
– precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurat în secolul al XVI-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din Moldova, în secolul al XVIII-lea, după 1711 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut60
Bacalaureat

Model Test 16: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Bacalaureat

Model Test 18: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.