Model Test 16: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut60

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Sub directa presiune a comuniștilor, guvernul Petru Groza, emanația acestora, începe
să treacă la înlăturarea oricărei opoziții. […] În noiembrie 1946 începe eliminarea conducătorilor şi membrilor organizațiilor de rezistență anticomuniste. […] În aceeași lună sunt falsificate grosolan alegerile parlamentare, comuniștii şi aliații lor fiind scoși învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine şi cum votează, ci cine numără voturile» funcționase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej împreună cu Vîşinski, comisarul sovietic la Bucureşti. […] Un val de arestări se abate peste ţară. Opoziția politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiționale […] sunt acuzați de «trădare», «complot», «spionaj», judecați, condamnați şi închiși în închisorile de la Piteşti, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud […] sau în lagărele de muncă forțată de la Midia, Poarta Albă, Cernavoda, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. […]
La 30 decembrie 1947 […] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „România, desigur, făcea parte din Biroul Comunist de Informaţii (Cominform), pe care Stalin îl crease în octombrie 1947 în locul Cominternului […] ca un nou instrument al controlului politic asupra membrilor blocului sovietic. De asemenea, Stalin a propus coordonarea economică în cadrul blocului sovietic prin intermediul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), pe care l-a înfiinţat în 1949. Câţiva ani aveau să mai treacă până când efectele sale depline asupra independenţei economice a României şi a altor ţări din blocul sovietic au devenit clare. […] În 1955, succesorul lui Stalin, Nichita Hruşciov, a decis că era necesară o reacţie adecvată faţă de NATO, mai ales după aderarea Germaniei de Vest. Ca urmare, a inițiat Pactul de la Varşovia prin care a plasat forţele armate ale României în cadrul structurii sale şi a oferit Moscovei puterea de decizie.
Liderii sovietici au analizat în permanenţă loialitatea comuniştilor români în toate aceste iniţiative, iar Gheorghiu-Dej a avut grijă să se conformeze curentelor politice fluctuante de la Moscova. […] În cazul rupturii dintre liderul Iugoslaviei, I. B. Tito şi Stalin din 1948, Gheorghiu-Dej a reacţionat prompt şi fără echivoc, exprimându-şi devotamentul faţă de Stalin. […] Mai târziu, când reconcilierea a devenit o politică sovietică, Gheorghiu-Dej a primit călduros o delegaţie iugoslavă la
Bucureşti în 1956.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi organizația economică înființată în 1949, la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la liderii „partidelor tradiționale‟. 2 puncte
3. Menţionaţi doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că alegerile parlamentare sunt falsificate. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„La începutul lunii aprilie [1848], boierii și reprezentanții orășenilor au organizat la Iași o întâlnire, în scopul de a denunța despotismul. […] Erau hotărâți să limiteze puterile domnului Moldovei, Mihail Sturdza […] fără intenția de a răsturna structurile politice și sociale existente […]. Sturdza răspunse prin forță revendicării lor și, după scurte ciocniri, mulți dintre revoluționarii de frunte au fost exilați.
În Țara Românească, […] în luna martie, C. A. Rosetti […] și Ion Ghica […], printre alții, au format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. […] În data de 9/21 iunie 1848, la Islaz […] membrii comitetului […] au dat citire unei Proclamații în care se prezenta programul revoluției. […] Comitetul revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să le promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor, împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga participare la viața politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor, abolirea sistemului de clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii […], desființarea tuturor rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale. […]
Principalul teatru de acțiune a fost orașul București, unde revoluția a început la 11/23 iunie […]. Străzile erau pline de oameni, cărora li se distribuiau copii ale Proclamației de la Islaz. Domnitorul Gheorghe Bibescu nu a opus niciun fel de rezistență și a acceptat imediat să semneze Proclamația ce urma să fie folosită, temporar, drept constituție; totodată, a recunoscut noul cabinet ministerial. Dar, în realitate, el nu a simpatizat cu aceste reforme, iar la 13/25 iunie a abdicat și a
fugit la Brașov.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un revoluționar precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată în 1848 în acest spațiu istoric, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din București. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la comitetul revoluționar din Țara Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia acțiunile desfășurate de români în 1859 au contribuit la formarea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre organizarea spațiului românesc în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
– precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea și menționarea a două caracteristici ale autonomiilor din această perioadă;
– menționarea a două instituții centrale constituite, în secolele al XII-lea – al XIV-lea, în spațiul intracarpatic;
– prezentarea unei instituții centrale organizată în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al XIV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din spațiul românesc, în primele două decenii ale secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Ne bucurăm că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest proiect, o poți face printr-o donație.
Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Bacalaureat

Model Test 15: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Bacalaureat

Model Test 17: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Adaugă comentariu

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    Transmite-i unui prieten
    Bună ziua,


    V-am trimis acest articol în ideea că poate vă interesează subiectul. Îl puteți accesa la acest link: https://www.istorie-romaneasca.ro/model-test-16-subiecte-bacalaureat-istorie-2020/


    Istorie Românească
    https://www.istorie-romaneasca.ro

    Facebook: https://www.facebook.com/istorie.romaneasca
    Instagram: https://www.instagram.com/istorieromaneasca/
    Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCO-_7o5LaOBvUfzQtAGkFFg
    Vimeo: https://vimeo.com/istoriero