Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.

Model Test 13: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare ale Tratatului de la Varşovia invadează Cehoslovacia şi ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistenţă armată, populaţia respectând consemnele date de partid. […] Dar, chiar dacă operaţiunea militară este o reuşită, ea se soldează rapid pe plan politic şi psihologic cu un eşec usturător. Sovieticii credeau că vor putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956, şi că-i vor determina pe neostaliniştii partidului să apeleze la ajutorul «marelui frate» pentru reinstaurarea «legalităţii socialiste». […] Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus în multe privinţe pe picior greşit pe conducătorii sovietici şi pe aliaţii lor conservatori şi neostalinişti din democraţiile populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist chiar dacă a fost restabilită încă o dată […] prin intervenţia blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de şubrezire. […] România nu a participat la «strunirea» promotorilor «Primăverii de la Praga» şi a condamnat iniţiativa
aliaţilor săi.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „Între Bucureşti şi Moscova a început o confruntare din cauza planificării economice în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], ferm respinsă de echipa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care invoca tot mai des independenţa şi suveranitatea statelor socialiste, singurele în măsură să decidă asupra direcţiilor de dezvoltare a economiei. […] «Liberalizarea» internă […] avea să vină o dată cu noua fază a conflictului cu Moscova. Pretextul l-a oferit publicarea în revista Universităţii din Moscova a unui studiu semnat de E. B. Valev, care propunea crearea unui complex economic internaţional […]. «Contribuţia» românească avea să fie cea mai importantă […] Planul Valev a fost denunţat în termeni viguroşi în revista «Viaţa economică», fiind prezentat ca un atentat la independenţa şi integritatea țării.
În contextul favorabil creat de conflictul dintre Moscova şi Beijing, PMR şi-a afirmat poziţia independentă în «Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale». […] Declaraţia afirma dreptul la independenţă al fiecărui Partid Comunist (muncitoresc), egalitatea în drepturi a acelor partide şi neamestecul în afacerile interne, ca principii de bază ale relaţiilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o formațiune politică precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Armata Roșie. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în cadrul blocului socialist coeziunea a fost restabilită. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate de statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi un principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în 1991. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în frunte cu Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan […] să aducă Moldova din nou sub ascultarea Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă de acțiunea lui Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut, dar prin campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din zona de influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia, această cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […] În august 1474 Soliman era la Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare porni înspre Dunăre. Abia la sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse în Moldova. […]
După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului. Locuitorii satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite, grâne, nutreţ, tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria casă», spune un izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp să favorizeze mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui […]. Terenul mlăştinos, mărginit de păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta. În ziua de 10 ianuarie 1475, într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul pentru cei care ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt, Ştefan a început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] şi a determinat retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi». Unii dintre fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe mulţi i-a luat prizonieri.”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia antiotomană, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din 1475, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la consecințele luptei din 1475. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare organizate de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul medieval Moldova se consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român, având în vedere:
– precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român în secolul al XVIII-lea;
– menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în 1848 și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în perioada 1864-1866 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut60
Bacalaureat

Model Test 12: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Bacalaureat

Model Test 14: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.