Model Test 11: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut130

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 22 aprilie 1964, plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adoptă Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, prin care comuniştii români, profitând de disensiunile grave dintre partidul comunist din Uniunea Sovietică şi cel din R. P. Chineză, încearcă să se emancipeze de sub tutela [Moscovei]. Această nouă atitudine impune însă schimbarea Constituţiei Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952, care consacra în textul ei dependenţa României de U.R.S.S. De aceea, se fac alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Naţională, care adoptă la 21 august 1965 o nouă constituţie, ce proclamă […] «Republica Socialistă România» (art.1), considerând că s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre comunism, cu o economie socialistă (art.5), cu o proprietate socialistă (art.6), ca bază a oricărei proprietăţi, şi cu monopolul statului asupra comerţului exterior (art.8).
Pentru a se sublinia independenţa ţării, se renunţă la menţionarea Uniunii Sovietice în Constituţie […]. Rolul conducător al Partidului Comunist este reliefat şi mai pregnant, el apărând acum printre principiile călăuzitoare ale Constituţiei […].”
(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991))
B. „O povară în plus pentru economia României era prezența copleșitoare a Uniunii Sovietice. Plata despăgubirilor de război, în care se includeau alimente și materii prime de toate felurile, pradă de război, în special echipament industrial și obligația de a furniza armatelor sovietice din teren tot felul de bunuri au secătuit țara de resurse de care avea mare nevoie pentru propria redresare economică.
În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a-și mări controlul asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea și conducerea centralizată erau la ordinea zilei și toate măsurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregătitoare în vederea naționalizării industriei și colectivizării agriculturii. La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului, care combina atributele a numeroase alte agenții de stat, și-a asumat puteri largi în strângerea și distribuția bunurilor agricole și industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie […] și în controlarea creditelor. Transformarea economiei românești în conformitate cu modelul sovietic a fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi instituția care „combina atributele‟ unor agenții de stat, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la prevederile Constituției din 1965. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că schimbarea legii fundamentale este impusă de modificarea atitudinii față de Moscova. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unui regim totalitar din Europa Occidentală, în prima jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Lovitura de stat […], de la 2/14 mai 1864, a netezit drumul de punere rapidă în aplicare a reformelor […] economice și sociale. Pivotul a fost așa-numita Lege rurală, decretată la 14/26 august 1864, prin care se instituia o mare reîmpărțire a pământului. Ea recunoștea drepturile depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului pe care îl aveau conform prevederilor legale anterioare, care le alocaseră suprafețe agrare pe baza numărului de animale de tracțiune, adică de capacitatea de producție a fiecărui țăran. […]
[Alexandru Ioan] Cuza a făurit planuri ambiţioase de înzestrare a noului stat cu instituţii moderne. El a acordat o atenţie deosebită sistemului juridic, pe care era nerăbdător să-l reorganizeze în conformitate cu nevoile unui stat european. […] În scopul formării unei populaţii informate şi productive, el a propus ca învăţământul să fie accesibil tuturor claselor sociale […]. În acest sens, a promulgat Legea învățământului general din 1864, care reglementa instruirea la toate nivelurile, acordând o atenţie particulară învăţământului primar prin stabilirea principiului de gratuitate şi obligativitate a acestuia.
Întreaga legislație din vremea lui Cuza a fost marcată de tendința guvernului central de a-și spori autoritatea față de instituțiile autonome. […] De la începutul domniei sale Cuza s-a dovedit a fi partizan al statului secular. El a hotărât să aducă în totalitate Biserica Ortodoxă sub supravegherea statului, excepție făcând problemele strict religioase, obiectiv pe care l-a a tins într-o mare măsură. […] Din punct de vedere economic, cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică se referă la secularizarea pământurilor mânăstirești, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul național. Legea, care a intrat în vigoare în 1863, a transferat aceste întinse suprafețe agricole sub controlul statului și a pus astfel capăt rolului important pe care mânăstirile îl jucaseră în viața economică a țării încă din Evul Mediu.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul statului român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, actul legislativ din 14/26 august 1864 și o caracteristică a acestuia. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la „Legea învățământului general‟. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la legea din 1863, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XIV-lea), având în vedere:
– menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea;
– precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea și menționarea unei caracteristici a acesteia;
– prezentarea unei instituții centrale constituită în spațiul românesc intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul instituțiilor centrale în procesul de formare a statului medieval Țara Românească şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Ne bucurăm că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest proiect, o poți face printr-o donație.
Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Bacalaureat

Model Test 10: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Bacalaureat

Model Test 12: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Adaugă comentariu

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    Transmite-i unui prieten
    Bună ziua,


    V-am trimis acest articol în ideea că poate vă interesează subiectul. Îl puteți accesa la acest link: https://www.istorie-romaneasca.ro/model-test-11-subiecte-bacalaureat-istorie-2020/


    Istorie Românească
    https://www.istorie-romaneasca.ro

    Facebook: https://www.facebook.com/istorie.romaneasca
    Instagram: https://www.instagram.com/istorieromaneasca/
    Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCO-_7o5LaOBvUfzQtAGkFFg
    Vimeo: https://vimeo.com/istoriero