Model Test 10: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 20201 minut40

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Apelând la cele mai diverse modalități de expresie, umanismul țărilor române ilustrează […] o tematică distinctă, filozofică, istoriografică şi juridică care echilibrează din punct de vedere cantitativ literatura religioasă. Îndeosebi istoriografia rămâne şi în a doua jumătate a secolului un gen amplu cultivat, întrucât, cantitativ şi calitativ, este principalul domeniu al activității intelectuale. Diversitatea genurilor la care aderă autorii (cronici, istorii, jurnale, memorii sau istorii în versuri) şi în mod special cultivarea acelora specifice istoriografiei umaniste […] atestă o evoluție spre istoriografia modernă. Autorii secolului al XVII-lea, Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei, Miron Costin în De neamul moldovenilor şi stolnicul Constantin Cantacuzino în Istoria Ţării Româneşti, datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente, așază istoria românilor pe fundalul originii sale latine. […] Istoriografia românească exprimă argumentat şi la nivelul unei continuităţi remarcabile, de la Grigore Ureche şi Miron Costin la stolnicul Constantin Cantacuzino şi principele Moldovei, Dimitrie Cantemir, prin genuri proprii umanismului cu un corespunzător spirit critic, ideile originii comune latine a românilor, unității lor în spațiul Daciei de odinioară, susținute de o activă conştiinţă de sine.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Dimitrie Cantemir […] vădea la începutul secolului al XVIII-lea preocupări concordante cu valorile preiluministe. În această sferă de interese a Iluminismului timpuriu se înscrie lucrarea geografică a învățatului principe, Descriptio Moldaviae, redactată în spiritul școlii germane de cunoaștere a statelor […]; aceleiași sensibilități culturale îi aparține opera lui Johann Filstich, Tentamen Historiae Vallachicae, precum și lucrarea lui Köleséry consacrată mineritului din Transilvania, Auraria Romano Dacia (1717). Făcând cunoscute cercurilor științifice realitățile țărilor române, această pleiadă de cărturari evidențiază originea latină a românilor, expunând-o unor mai largi cercuri intelectuale europene.
Dimitrie Cantemir, animat de ideea emancipării politice a țărilor române, consacră în Historia Moldo-Valachica și Hronicon a vechimii romano-moldo-vlahilor pagini semnificative despre latinitatea poporului român și a limbii sale, subliniind ideea apartenenței acestuia la aceeași civilizație […]. Principele Moldovei continua, la nivelul unei savante argumentații, opțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea, conferind ideii de latinitate o formă doctrinară.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lucrarea scrisă de Constantin Cantacuzino, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la poporul român. 2 puncte
3. Menţionaţi statul român și conducătorul acestuia la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că opțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea sunt continuate în secolul următor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea românilor. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al XV-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Est-europenii s-au opus dominaţiei sovietice încă de la începutul perioadei de ocupaţie […]. Stalin i-a împiedicat pe principalii lideri politici din aceste ţări să i se împotrivească făţiş […]. Îmblânzirea sistemului stalinist prin măsurile luate de Hruşciov i-a încurajat pe disidenţii est- europeni să acţioneze mai energic. […] Sovieticii s-au văzut nevoiţi să accepte variantele naţionale de comunism. […] Polonia şi Ungaria s-au folosit de această autonomie limitată pentru a dezvolta sisteme comuniste ceva mai moderate decât cel din Uniunea Sovietică. În România, Gheorghe Gheorghiu-Dej a urmat pe la sfârşitul anilor ’50 o reformă moderată similară celei din Ungaria. […] După 1965, succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, a instituit un comunism mai rigid.
Cehoslovacia a optat pentru depărtarea faţă de stalinism, la fel ca Ungaria şi Polonia şi, spre deosebire de România, s-a menţinut pe această direcţie. La sfârşitul deceniului al şaptelea, comuniştii cehoslovaci au început să aplice politici foarte asemănătoare cu cele ale lui Nagy în Ungaria. […] Conducerea sovietică urmărea îndeaproape eforturile reformatoare ale lui Dubcek. URSS a anticipat că acest proces de liberalizare va duce la retragerea Cehoslovaciei din Pactul de la Varşovia. Deşi Dubcek s-a angajat să rămână fidel alianţei sovietice, conducerea URSS s-a arătat sceptică, iar la 20 august 1968, trupele sovietice au invadat în forţă Cehoslovacia. Toate statele comuniste din estul Europei, în afară de România, au fost de acord cu înăbuşirea «socialismului cu faţă umană» a lui Dubcek. Sovieticii l-au destituit pe Dubcek din funcţia de lider al partidului ceh […]. În timpul crizei din Cehoslovacia, oficialităţile comuniste de la Moscova şi-au declarat oficial intenţia de a trimite trupe în ajutorul fiecărui stat semnatar al Pactului de la Varşovia, ori de câte ori vreun liberal ca Dubcek ameninţa să restaureze capitalismul.”
(J. R. Barber, Istoria Europei moderne)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un lider politic sovietic și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la politica internă a liderilor români. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român utilizează practici politice democratice în primul deceniu după înlăturarea regimului politic la care se referă sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în secolul al XIX-lea, având în vedere:
– menționarea a două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
– precizarea unei acțiuni politice desfășurate de români în anul 1859 și menţionarea a două caracteristici ale acesteia;
– prezentarea unei asemănări între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862- 1864;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în anul 1866 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Ne bucurăm că ai citit acest articol.
Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.
Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Bacalaureat

Model Test 9: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Bacalaureat

Model Test 11: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Adaugă comentariu

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    error: Lectură plăcută!
    Transmite-i unui prieten
    Bună ziua,


    V-am trimis acest articol în ideea că poate vă interesează subiectul. Îl puteți accesa la acest link: https://www.istorie-romaneasca.ro/model-test-10-subiecte-bacalaureat-istorie-2020/


    Istorie Românească
    https://www.istorie-romaneasca.ro

    Facebook: https://www.facebook.com/istorie.romaneasca
    Instagram: https://www.instagram.com/istorieromaneasca/
    Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCO-_7o5LaOBvUfzQtAGkFFg
    Vimeo: https://vimeo.com/istoriero