Model Test 1: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020

Cosmin FLOREA23 iunie 2020

Examenul de bacalaureat național 2020

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Stalinismul a evoluat, în cursul anilor de după război, spre un cult al personalității din ce în ce mai mult marcat de megalomania lui Stalin. Numeroase orașe din URSS, străzi, uzine etc. poartă numele său, iar portretul dictatorului apare pretutindeni şi gigantice statui ale sale domină orașele.
[…] În Prezidiu, Stalin se înconjoară de oameni noi, care îi sunt ataşaţi personal. […] Acest organism, ca şi plenul Comitetului Central, nu mai sunt convocate în mod regulat, Stalin monopolizând marile decizii în cadrul unui Birou secret, format din nouă membri, sau în timpul reuniunilor consiliilor restrânse. […] În consecinţă, Stalin adoptă singur deciziile şi partidul trebuie să fie devotat şi să-l asculte. Congresul al XIX-lea, care are loc în 1952 […], plasează pe primul loc îndatoririle militanţilor de a apăra unitatea partidului, ceea ce exclude orice opoziţie faţă de Stalin. Fidel concepţiei sale cu privire la «socialismul într-o singură ţară», […] Stalin ridică în slăvi mai mult decât oricând planificarea şi puterea statului, întrucât sunt singurele capabile să asigure dezvoltarea ţării. […] Pentru Stalin, aşadar, statului şi nu maselor de cetăţeni trebuie să îi revină iniţiativa transformărilor […].”
(F.G.Dreyfus, A.Jourcin, P.Thibault, P.Milza, Istoria universală)
B. „Ceauşescu voia să afirme identitatea României în «lagărul» socialist şi, în primul rând, în Pactul de la Varşovia. […] În căutarea unei formule distincte de cea sovietică, Nicolae Ceauşescu a găsit în China şi Coreea de Nord variante ale modelului sovietic care corespundeau şi viziunii sale […] asupra socialismului. Modelul chinez şi cel nord-coreean erau întemeiate pe un regim autoritar, axat pe cultul liderului suprem şi pe primatul ideologiei. Ceauşescu se voia şi el înălţat pe un piedestal, cel puţin la fel de înalt ca acel al lui Mao şi al lui Kim Ir Sen. […] Începutul făcut în 1971 a fost continuat, amplificat şi agravat în decurs de aproape două decenii. […] Cuvântările secretarului general s-au substituit marxism-leninismului şi au oferit răspunsuri simple, în formule atât de repetate, încât începutul unei structuri lăsa să se întrevadă sfârșitul. Ceauşescu nu şi-a confecţionat – ca Mao – o cărticică a citatelor, dar a făcut din «studiul» cuvântărilor sale […] baza întregii activităţi ideologice, teoretice şi practice din România. Citarea lui a devenit un ritual, în ultimii ani ai regimului, orice cuvântare sau lucrare trebuind să includă un «citat» din secretarul general.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi spațiul istoric precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la „modelul chinez“. 2 puncte
3. Numiţi câte un conducător politic din sursa A, respectiv din sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că fragmente din cuvântările liderului politic sunt incluse în discursuri și lucrări . 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o altă caracteristică a totalitarismului din Europa, în afara celor la care se referă sursele date. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Prin recunoașterea […] suzeranității polone, Alexandru [cel Bun] s-a pus la adăpost de încercările lui Sigismund de Luxemburg de a revigora suzeranitatea ungară asupra Moldovei și, mai ales, de a controla Chilia, punctul terminus al drumului central-european spre gurile Dunării.
Prins între cele două regate – ele însele aflate în rivalitate, între altele şi pentru dominaţia Moldovei –, Alexandru [cel Bun] a acceptat chiar o variantă a dublei suzeranităţi – polono-ungare –, dând prioritate […] suveranului polon.
Primejdia care ameninţa Moldova din partea celor două regate limitrofe şi-a găsit expresia în acordul de la Lublau (15 martie 1412) încheiat […] între Vladislav Jagiello şi Sigismund de Luxemburg; potrivit înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est, care lăsa Poloniei Suceava şi Cetatea Albă, iar Ungariei Romanul şi Chilia. Era pentru prima dată când teritoriul românesc, în cazul de faţă, partea sa dintre Carpaţi şi Nistru – făcea obiectul unui acord de împărţire între mari puteri. De observat că, prin tratatul de la Lublau, Polonia îşi asigura Cetatea Albă, iar Ungaria, Chilia, […] cele două porturi din spațiul românesc, aflate la capătul marilor drumuri de comerţ […].
În cadrul îndatoririlor sale vasalice, Alexandru [cel Bun] a trimis corpuri de oaste, care au luptat alături de forţele polone împotriva cavalerilor teutoni în marea bătălie de la Grünwald (1410), unde Ordinul teuton a suferit o mare înfrângere […].” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conflictul militar și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile diplomatice dintre domnitorul Moldovei și regele Poloniei. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1412, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern, având în vedere:
– prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea;
– precizarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern;
– menționarea a două acțiuni referitoare la statul român modern, desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
– formularea unui punct de vedere referitor la realizarea României Mari şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: URSS/Uniunea Sovietică Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: era întemeiat pe un regim autoritar, axat pe cultul liderului suprem etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Stalin, Nicolae Ceaușescu/Ceaușescu/Mao/Kim Ir Sen Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: Acest organism, ca şi plenul Comitetului Central, nu mai sunt convocate în mod regulat, Stalin monopolizând marile decizii în cadrul unui Birou secret, format din nouă membri, sau în timpul reuniunilor consiliilor restrânse și efect: În consecinţă, Stalin adoptă singur deciziile SAU Cauză: întrucât sunt singurele capabile să asigure dezvoltarea ţării și efect: Stalin ridică în slăvi mai mult decât oricând planificarea şi puterea statului etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (1px2=2p)
Exemple: guvernarea pe baza principiului separării puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, existența pluripartidismului etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei caracteristici menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei alte caracteristici a totalitarismului din Europa, în afara celor la care se referă sursele date
Exemple: represiunea politică, cenzura etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru cel Bun. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: bătălia de la Grünwald
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia
Exemple: Alexandru [cel Bun] a trimis corpuri de oaste, care au luptat alături de forţele polone, cavalerii teutonii au fost învinși etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile diplomatice dintre domnitorul Moldovei și regele Poloniei (3px2=6p)
Exemple: Prin recunoașterea […] suzeranității polone, Alexandru [cel Bun] s-a pus la adăpost de încercările lui Sigismund de Luxemburg de a revigora suzeranitatea ungară asupra Moldovei, Domnul Moldovei a acceptat dubla suzeranitate polono-ungară, Alexandru cel Bun a dat prioritate suveranului polon etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la tratatul din 1412
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Prevederile Tratatul din 1412 sunt nefavorabile Moldovei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: potrivit înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est și prin tratatul de la Lublau, Polonia îşi asigura Cetatea Albă, iar Ungaria, Chilia, […] cele două porturi din spațiul românesc, aflate la capătul marilor drumuri de comerţ SAU Tratatul încheiat în 1412 reflectă tendințele expansioniste ale marilor puteri vecine asupra Moldovei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Primejdia care ameninţa Moldova din partea celor două regate limitrofe şi-a găsit expresia în acordul de la Lublau și în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: bătălia de la Posada (1330), acțiunile desfășurate de voievodul Bogdan în Estul Carpaților etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea (de exemplu: memoriul boierilor români prezentat în Congresul de la Focșani din 1772, memoriul boierilor români prezentat în Congresul de la Șistov din 1791 etc.)
3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la proiectul politic
2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern (de exemplu: Constituția Cărvunarilor din 1822, Proclamația de la Islaz (1848) etc.)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni referitoare la statul român modern, desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: alegerea lui Al. I. Cuza ca domn în Moldova și în Țara Românească (1859), adoptarea Legii rurale în 1864, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni (de exemplu: Al. I. Cuza este ales domn în adunările elective din Iași și din București/dubla alegere este recunoscută în plan internațional de Marile Puteri; prevede condiții pentru împroprietărirea țăranilor/a stat la baza realizării reformei agrare; prevede că statul se numește România/stabilește atribuțiile instituțiilor statului etc.) (3px2=6p)
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la realizarea României Mari (de exemplu: România Mare s-a realizat prin acțiunile desfășurate de români în 1918, Realizarea României Mari la începutul secolului al XX-lea a avut consecințe în planul vieții politice interne. etc.)
3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

« Model: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020
Model Test 2: Subiecte Bacalaureat Istorie 2020 »

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.