Model: Subiecte Bacalaureat Istorie 2018

Cosmin FLOREA1 ianuarie 20181 minut150

Examenul de bacalaureat național 2018

SUBIECTUL I (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice în timpul crizei ungare [din1956].[…] Gheorghiu-Dej […] a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul […] oficial și-a exprimat părerea că acțiunea sovietică «era necesară și corectă». Guvernul român s-a făcut ecoul propagandei sovietice, denunţând «contrarevoluţia» [ungară] ca operă a «fasciştilor reacţionari» provocaţi de «imperialiştii occidentali». Forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare pe pământ românesc […], iar traficul feroviar [a fost] întrerupt pentru a permite transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în 1956 a fost în avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. […] Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere al securităţii, orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoluţie, i-a permis lui Hruşciov să compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă. […] Pentru a compensa retragerea sovietică şi pentru a micşora temerile sovietice că aceasta ar putea să afecteze sprijinul regimului din România, Gheorghiu-Dej a aprobat introducerea imediată a unor măsuri de securitate internă stringente pentru a menţine controlul Partidului.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Bucureştiul nu numai că refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, dar Ceauşescu condamnă public şi vehement, prin discursul său […] din balconul clădirii CC al PCR, acţiunea militară a Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, RD Germană, Bulgaria şi Ungaria). Liderul comunist român riscă atunci un pericol real al invadării ţării de trupele sovietice masate pe Prut. […] La 4 septembrie Marea Adunarea Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice. România nu era, prin toate aceste acţiuni, independentă de Moscova, dar era, dintre toate ţările «socialiste», cea mai îndepărtată de ea. Fapt bine văzut şi încurajat de Occident. Pe de altă parte, aceste acţiuni de independenţă nu deranjau esenţial Moscova, pentru că România păstra, pe plan intern, neabătute structurile sistemului instituit de Kremlin. […]
Tot mai multe măsuri de după 1971 îndreaptă România spre un regim prezidenţial, instituit […] în 1974, odată cu înlăturarea lui I. Gh. Maurer din fruntea guvernului şi cu alegerea lui Ceauşescu în nou-creata funcţie de preşedinte de republică. Un regim bazat pe cultul personalităţii «Conducătorului», apropiat ca spirit, fast şi manifestări de cel nord-coreean.” (I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un conducător politic precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la regimul prezidențial. 2 puncte
3. Menţionaţi o țară și alianța politico-militară, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea statului român este apreciată de Occident. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a legii fundamentale adoptate în statul român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Progresele expansiunii turcești […] au sporit presiunea otomană la Dunăre și au creat o amenințare directă pentru independența Țării Românești. În confruntarea militară care se anunța, Vlad [Țepeș] s-a decis să preia inițiativa.
Declanşarea războiului antiotoman a fost precedată de o amplă acţiune politică destinată să asigure consolidarea autorităţii domneşti, prin limitarea forţei politice şi militare a marii boierimi, prin crearea unei puternice armate şi prin sprijinirea negustorilor localnici. […] Conflictul dintre domn şi marea boierime […] a îmbrăcat forme violente, domnul suprimând o mare parte a adversarilor săi. […] În 1459, Vlad a refuzat plata tributului, iar în iarna anului 1461-1462 a atacat şi nimicit garnizoanele otomane de pe ambele maluri ale Dunării, de la Zimnicea până la gurile fluviului. Riposta otomană s-a manifestat prin organizarea unei expediţii conduse de însuşi sultanul Mahomed al II-lea, aflat […] în fruntea celor mai puternice oştiri de la cucerirea Constantinopolului. Vlad a aplicat tactica clasică a domnitorilor români: retragerea, pustiirea teritoriului care urma să fie străbătut de inamic şi lupta de hărţuială. Astfel, în noaptea de 16 iunie 1462, Vlad a săvârşit un atac nocturn asupra taberei sultanului […]. Ocuparea capitalei – oraşul Târgovişte – abandonată de domn, nu a adus decizia politică şi militară aşteptată de sultan, astfel că în iunie a început retragerea armatei otomane, care sub loviturile forţelor româneşti a intrat în debandadă. Victoria lui Vlad Ţepeş nu putea fi definitivă atât timp cât efortului militar românesc nu i se asociau forţele coalizate ale statelor creştine. În vara anului 1462, turcii au reluat încercarea de a supune Ţara Românească […].” (A. Oţetea, Istoria poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi capitala Țării Românești, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Țării Românești și o cauză a izbucnirii conflictului cu otomanii, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la măsurile prin care domnitorul şi-a consolidat autoritatea politică. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele declanșării expediției militare conduse de Mahomed al II-lea, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la conflicte militare în secolul al XIV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, având în vedere:
– prezentarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern;
– menționarea a două fapte istorice care au loc în politica internă a statului român, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și precizarea unei constante în desfășurarea acestora;
– menționarea a două acțiuni prin care România participă la „criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul României în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea si susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru numirea oricărui conducător politic precizat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la regimul prezidențial
3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei țări și a alianței politico-militare, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea statului român este apreciată de Occident
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a legii fundamentale adoptate în statul român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


1. 2 puncte pentru numirea capitalei Țării Românești, precizată în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea domnitorului Țării Românești și oricărei cauze a izbucnirii conflictului cu otomanii, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la măsurile prin care domnitorul şi-a consolidat autoritatea politică (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la consecințele declanșării expediției militare conduse de Mahomed al II-lea
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru menţionarea oricărui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern
3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la proiectul politic menţionat
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice care au loc în politica internă a statului român, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei constante în desfășurarea faptelor istorice menționate
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni prin care România participă la „criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (3px2=6p)
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul României în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea
3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Ne bucurăm că ai citit acest articol.
Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.
Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Bacalaureat

Model: Subiecte Bacalaureat Istorie 2019

Adaugă comentariu

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    error: Lectură plăcută!
    Transmite-i unui prieten
    Bună ziua,


    V-am trimis acest articol în ideea că poate vă interesează subiectul. Îl puteți accesa la acest link: https://www.istorie-romaneasca.ro/model-subiecte-bacalaureat-istorie-2018/


    Istorie Românească
    https://www.istorie-romaneasca.ro

    Facebook: https://www.facebook.com/istorie.romaneasca
    Instagram: https://www.instagram.com/istorieromaneasca/
    Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCO-_7o5LaOBvUfzQtAGkFFg
    Vimeo: https://vimeo.com/istoriero