Mihály Apafi a fost principe al Transilvaniei între 1661-1690. A fost înscăunat la vârsta de 29 de ani, fiind ales de nobilimea transilvăneană, cu acordul Imperiului Otoman. Pe plan intern aduce noi elemente actului legislativ adoptat de Gheorghe Rákóczi, Approbatae Constitutiones. Numeroasele întregiri și adăugiri aduse acestui document duce într-un final la crearea unei colecții de legi intitulată Compilatae Constitutiones.
Pe plan extern, Mihály Apafi a promovat o politică antihabsburgică. I-a susținut pe cei care luptau împotriva Austriei, încheind tratate cu aceștia. În 1677 a semnat un tratat antihabsburgic cu regele Franței, Ludovic al XIV-lea și cu Imre Thököly. A participat, alături de Imperiul Otoman, la cel de-al doilea asediu asupra Vienei, din 1683, însă fără succes.
După eșecul de la Viena, Mihály Apafi s-a reorientat în politica externă. După înfrângerile succesive ale otomanilor de la Buda și Mohács, principele transilvănean încheie un tratat, la Viena, în 1687, cu împăratul Leopold I. O lună mai târziu, între cei doi se încheie un nou tratat, la Blaj, prin care principele ceda Imperiului Habsburgic 12 cetăți și orașe din Transilvania. De asemenea, același tratat prevedea ca Transilvania să achite o contribuție bănească către Austria. În 1698, Dieta Transilvaniei accepta tutela austriacă în schimbul recunoașterii stărilor privilegiate.
Mihály Apafi a murit la Alba Regală, un oraș din inima Ungariei.
Sursa imaginii: aici
