Mihai Viteazul, voievodul în timpul căruia a avut loc prima unire a Țărilor Române

Ultima actualizare: 1 martie 2018

Mihai Viteazul a fost voievodul Țării Românești între 1593-1601, principe al Transilvaniei între 1599-1600 și domn al Moldovei în perioada mai-septembrie 1600.

Despre originile lui Mihai Viteazul nu se cunosc foarte multe detalii. Singurul lucru cert este că mama sa a fost Tudora din Cetatea de Floci, călugărită sub numele de Theofana.

Înainte de a ocupa tronul Țării Românești a ocupat dregătorii precum: mare stolnic, mare postelnic, mare agă, ban al Craiovei.

Deși a preluat tronul cu ajutorul Imperiului Otoman, Mihai Viteazul nu a avut relații bune cu acesta. Scopul lui principal era ieșirea Țării Românești de sub suzeranitatea Porții.

La începutul domniei a încercat să adere la Liga Creștină, o alianță antiotomană, însă era evitat de emisarii creștini, care îl percepeau drept om al Porții. Pentru a schimba percepția străinilor despre el, Mihai Viteazul a ucis creditorii turco-levantini din București la data de 13 noiembrie 1594. Mai mult decât atât, în decembrie 1594 a atacat cetatea Giurgiu, Cetatea de Floci, Hârșova și Silistra. Mihai trece la sud de Dunăre și nimicește armata otomană la Rusciuk.

Oastea otomană pătrunde în Oltenia, arde Craiova, însă este învinsă de Mihai. Pericolul otoman l-a determinat pe voievodul muntean să încheie un tratat de alianță cu principele Transilvaniei, prin care Mihai devenea vasalul lui Sigismund Bathory.

Un corp de oaste transilvan îi vine în ajutor lui Mihai Viteazul la Călugăreni, unde turcii sunt învinși pe 13 august 1595. Din cauza inferiorității numerice, Mihai este nevoit să se retragă în apropiere de granița cu Transilvania, unde așteaptă ajutorul lui Sigismund. În acest timp, trupele lui Sinan pașa ocupă Bucureștiul și Târgoviște, pregătind transformarea Munteniei în pașalâc. În septembrie 1595, forțele lui Mihai Viteazul, unite cu cele ale lui Sigismund Bathory și ale lui Ștefan Răzvan, domnul Moldovei, reușesc să elibereze Țara Românească.

În 1596, Mihai Viteazul reușește să-i învingă pe turci la Plevna, Sofia, Vidin și Babadag. La sfârșitul anului 1596, Poarta îi solicită lui Mihai încheierea păcii. Deși încheie pace cu turcii, Mihai Viteazul nu abandonează tabăra creștină. Mai mult decât atât, în iunie 1598, Mihai Viteazul încheie un tratat de alianță antiotomană cu împăratul Austriei, Rudolf al II-lea. Astfel, sunt reluate luptele cu turcii, Mihai reușind să obțină multiple victorii la sud de Dunăre: la Cladova, Vidin și Nicopole.

Câteva fragmente din tratatul dintre Mihai Viteazul și Rudolf al II-lea încheiat în 1598:

Întâi. Maiestatea sa imperială, câtă vreme va ține războiul cu turcii, ne va da și se va îngriji să ni se numere de către oamenii și vistiernicii săi, pentru a ne apăra țară și dacă soarta ne va fi favorabilă, pentru a ataca pe dușman, plata a 5000 de ostași în bani gata. […] Dacă s-ar întâmpla să avem nevoie de mai multă oaste, cerută de împrejurări grele, maiestatea sa imperială […] va veni în ajutorul nostru cu oaste mai mare din Transilvania și din alte locuri. Asemenea dacă dușmanul ar izbi Transilvania sau părțile vecine ale Ungariei, noi vom da […] cât mai mare ajutor cu oastea care primim plată cât și cu oastea noastră muntenească […].
Al doilea. Pentru ca să putem da acest ajutor cu cât mai multă râvnă și dragoste și pentru a putea sluji creștinătății cu toată credința, maiestatea sa ne-a dat nouă și preascumpului nostru fiu, Petru, Țara Românească cu toate veniturile sale, drepturile și hotarele sale ca să o ținem și să o stăpânim în vecie, și ne-o dăruiește ca unor slujitori supuși credincioși ai săi, precum și descendenților noștri în linie dreaptă și bărbătească, fără ca să fim datori a plăti vreun tribut sau vreo dare, cu acele libertăți și privilegii cu care am stăpânit-o și am ținut-o și până acum […]

În tot acest timp se produc schimbări la conducerea Transilvaniei și a Moldovei. Ieremia Movilă reușește să ocupe tronul Moldovei în 1595 în timp ce în Transilvania, scaunul domnesc este ocupat de Andrei Bathory. Cei doi voievozi promovau o politică de neutralitate, ceea ce l-a determinat pe Mihai Viteazul să întreprindă acțiuni militare împotriva lor.

Astfel, în toamna lui 1599, Mihai Viteazul pătrunde în Transilvania, îl învinge pe Andrei Bathory la Șelimbăr pe 18 octombrie și ocupă tronul principatului. La 1 noiembrie 1599 Mihai intră în Alba Iulia, fiind proclamat principe al Transilvaniei. În martie 1600, Mihai Viteazul atacă Moldova și-l alungă pe Ieremia Movilă de pe tron.

Aducerea Țărilor Române sub ascultarea sa nu a fost văzută cu ochi buni de către Polonia, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. Mihai Viteazul nu se bucura nici de sprijinul nobilimii maghiare care nu putea accepta un român în fruntea principatului. La 18 septembrie 1600, trupele maghiare aliate cu oastea generalului imperial Basta îl înving pe Mihai la Mirăslău. În același timp, în Moldova, oastea hatmanului polon Jan Zamoyski îl reînscăunează domn pe Ieremia Movilă. Polonezii pătrund și în Țara Românească unde îl pun domn pe Simion Movilă.

Pierzând toate teritoriile, Mihai s-a văzut nevoit să ceară sprijinul împăratului Rudolf al II-lea. Împăratul austriac a tot ezitat să-l primească pe Mihai Viteazul, însă când a aflat că generalul Basta a fost alungat de nobilii ardeleni care l-au repus în fruntea principatului pe Sigismund Bathory, a dispus să îl ajute pe Mihai. Astfel, i-a ordonat generalului Basta să colaboreze cu Mihai în vederea alungării lui Sigismund Bathory.

La 3 august 1600, oștile lui Mihai și ale lui Basta îl înving pe principele Transilvaniei la Guruslău. Concomitent, în Țara Românească, boierii se răscoală împotriva lui Simion Movilă și-l recunosc domn pe Mihai Viteazul.

Fiindcă era pericolul ca Mihai să readucă Transilvania sub ascultarea sa, generalul Basta a cerut acordul Curții de la Viena de a-l executa pe Mihai. Astfel, la 9 august 1601, în tabăra de lângă Turda, Mihai Viteazul a fost asasinat de mercenarii valoni comandați de Jacques Beauri.

Capul lui Mihai Viteazul a fost înmormântat la Mănăstirea Dealu. Trupul său a fost descoperit la mănăstirea Plăviceni de pe malul Oltului, după mai bine de 400 de ani de la asasinatul comis asupra sa.

Mihai Viteazul
Mihai Viteazul

Historia magistra vitae

Libris Cărturești Cartepedia eMAG
Articolul anterior
Burebista: unul dintre cei mai viteji regi care au domnit peste Tracia
Următorul articol
Asasinarea lui Nicolae Iorga

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.