Matei Basarab s-a născut în 1580, la Brâncoveni, în familia marelui dregător Danciu și a Stancăi. A fost căsătorit cu Elena, sora cărturarului Udriște Năsturel.

Înainte de a ocupa scaunul domnesc, Matei Basarab a deținut mai multe dregătorii importante, precum postelnic, paharnic și mare agă.

A fost domnul Țării Românești între anii 1632-1654. A ocupat tronul țării cu ajutorul lui Abaza Mehmed, pașă de Silistra și de Oceakov, și al lui Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei. Acest fapt nu a fost agreat de sultanul Murad al IV-lea, care îl dorea pe Radu Iliaș în fruntea Țării Românești.

Beneficiind de sprijinul boierilor, care-l desemnaseră domn încă din august, Matei Basarab a învins oștile cu care venea Radu Iliaș în lupta de lângă mănăstirea Plumbuita în octombrie 1632.

Pe plan intern, Matei Basarab s-a bazat pe boierimea autohtonă, dorind menținerea stabilității politice. În acest sens, îi cheamă pe boierii pribegi, promițându-le largi privilegii. Fiindcă îl suspecta pe Constantin Șerban că râvnește la scaunul domnesc, Matei Basarab l-a ”însemnat” la nas.

Creșterea tributului, care ajunsese la 65000 de galbeni, dar și întreținerea unui costisitor aparat militar, l-au determinat pe domn să înăsprească fiscalitatea.

Astfel, pentru a crește veniturile statului, Matei Basarab a introdus noi taxe pentru țărani (”darea talerului” – care echivala cu doi boi și un porc sau nouă porci), a adoptat legi care limitau strămutarea acestora și pedepsea fuga în Transilvania, măsuri care au dus la agravarea servajului.

O altă măsură cu caracter economic adoptată de domn a fost sprijinul acordat producției manufacturiere prin repunerea în funcțiune a minelor de la Baia de Aramă și Baia de Fier, susținerea unei mori de hârtie (Călimănești) și a unei fabrici de sticlă. Totodată, voievodul muntean a readus sub controlul statului salinele și vămile aflate în mâna arendașilor levantini.

Pe plan militar, Matei Basarab a reorganizat armata, soldații îndeplinindu-și atribuțiile și pe timp de pace. Oastea a fost completată cu unități de dorobanți și pedestre, ambele fiind înzestrate cu arme de foc.

Pe plan religios, Matei Basarab a construit sau refăcut numeroase monumente, printre care 46 de biserici și mănăstiri, fiind considerat cel mai mare ctitor din spațiul românesc. Printre lăcașurile de cult construite de Matei Basarab se numără Catedrala Episcopală din Râmnic, mănăstirile Arnota, Căldărușani, Sadova, Strehaia, Soveja, Dobromirna, bisericile Sf. Dumitru din Craiova, Sf. Gheorghe din Pitești, Sf. Împărați din Târgoviște ș.a..

Pe plan cultural, domnul muntean, cu sprijinul lui Pantelimon Ligaridis și al lui Ignatie Petritis, a pus bazele învățământului cu caracter umanist din Țara Românească prin școala înființată la Târgoviște. De asemenea, au văzut lumina tiparului lucrări precum ”Pravila” bisericească (1640), prima carte în limba română tipărită în Țara Românească (tradusă de Mihai Moxa din limba slavonă și tipărită la Govora) și ”Îndreptarea legii” (1652), cod de legi tipărit în limba română, care prevedea, asemenea jurisdicției europene, acordarea pedepselor în funcție de categoria socială din care făcea parte învinuitul.

Politica externă promovată de domnul muntean s-a caracterizat printr-un echilibru cu Poarta. Pentru a preveni problemele legate de anumi pretendenți, Matei Basarab cumpăra dregători otomani cu mari sume de bani.

A întreținut relații bune cu Transilvania, încheind mai multe tratate de alianță cu principii Gheorghe Rákóczi I și Gheorghe Rákóczi al II-lea. Atunci când Imperiul Otoman l-a mazilit pe Gheorghe Rákóczi I în favoarea lui Ștefan Bethlen, Matei Basarab i-a acordat ajutor militar principelui transilvănean în bătălia de la Salonta, trupele creștine reușind să se impună în fața celor otomane în anul 1636.

Cu Moldova, Matei Basarab s-a aflat într-un permanent conflict, cauzat de dorința lui Vasile Lupu de a ocupa tronul muntean. Moldovenii au atacat în mai multe rânduri Țara Românească, însă voievodul muntean a reușit să le respingă pe toate (1635, 1637, 1638, 1639, 1653). Mai mult decât atât, în primăvara – vara anului 1653, Matei Basarab îi acordă sprijin militar lui Gheorghe Ștefan, care reușește să-l învingă pe Vasile Lupu și să ocupe tronul Moldovei.

Matei Basarab a murit în aprilie 1654, la Târgoviște, fiind înmormântat, inițial, la Biserica Domnească din oraș, lângă soția sa, dar după profanarea mormintelor, osemintele acestora au fost strămutate la Mănăstirea Arnota, ctitoria sa.

1 comment
  1. Prima tipografie a fost adusă în Tara Românească în 1508, în timpul domnitorului Radu cel Mare, de către călugărul Macarie. În timpul lui Matei Basarab se reia activitatea de tiparire

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Cetatea Enisala
Citește

Ivanco

Ivanco a fost despot al Dobrogei între anii 1386-1388/1389. Pe plan extern a avut numeroase conflicte, atât cu…
Regina-mamă Elena, regele Mihai I și mareșalul Ion Antonescu
Citește

Regina-mamă Elena

Regina-mamă Elena s-a născut la 20 aprilie 1896, la Atena, fiind al treilea copil al regelui Constantin al…
Ioan Gheorghe Caragea
Citește

Ioan Gheorghe Caragea

Ioan Gheorghe Caragea a fost domn al Țării Românești între anii 1812-1818. S-a născut în familia marelui dragoman…
Supplex Libellus Valachorum
Citește

Gherasim Adamovici

Sârb de origine, Gherasim Adamovici a fost un episcop ortodox din Transilvania, care a militat pentru drepturile românilor…