Ioan Vodă cel Viteaz, voievodul Moldovei care a băgat spaima-n turci

Ultima actualizare: 15 februarie 2020

Viața personală

Ioan Vodă cel Viteaz, cunoscut și sub numele de Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanul, s-a născut în anul 1521, fiind fiul nelegitim al lui Ștefăniță Vodă cu o armeancă. A fost căsătorit de două ori, mai întâi cu Maria Rostowski, apoi cu Maria Huru. A avut un singur fiu, cu Maria Huru, pe Ștefan Surdul, care a fost domn al Țării Românești vreme de doi ani.

Domnia

Prima tentativă de a prelua tronul Moldovei a avut loc în 1551, însă a eșuat. După acest episod, a luat calea pribegiei, trăind în Polonia, apoi la Curtea țarului rus Ivan al IV-lea cel Groaznic. A trăit câțiva ani și în Imperiul Otoman, unde s-a ocupat cu comerțul de pietre prețioase. Aici a acumulat o mare avere. Cu banii strânși și cu ajutorul sultanului, a reușit să obțină scaunul domnesc, detronându-l pe Bogdan Lăpușneanu.

A domnit în Moldova între anii 1572-1574.

Politica internă

Pe plan intern, Ioan Vodă a avut o relație conflictuală cu boierii. Nu a ezitat să-i omoare pe cei care îi erau împotrivă, chiar și în ziua de Paști. Astfel, la 6 aprilie 1572, execută un grup de boieri în frunte cu Ionasco Sbierea, care uneltea împotriva lui.

A reorganizat Sfatul Domnesc, a câștigat încrederea păturilor inferioare ale societății, bucurându-se de sprijinul răzeșilor. A avut relații tensionate cu unii reprezentanți ai Bisericii din cauza confiscării anumitor proprietăți. În 1572, a acordat privilegii comerciale negustorilor bistrițeni. A înzestrat armata cu arme de foc, oastea moldavă având peste 100 de tunuri în dotare.

Politica externă

A avut o relație sinuoasă cu puterile vecine. La începutul domniei, s-a aflat într-o stare conflictuală cu polonii din cauza cetății Hotin pe care a recuperat-o în 1572. Ulterior, relațiile se îmbunătățesc odată cu recunoașterea suzeranității polone de către domnul Moldovei la 7 iulie 1572.

Încă de la începutul domniei, Ioan Vodă a plătit tribut turcilor până în 1574. A refuzat dublarea tributului, ceea ce l-a determinat pe sultan să inițieze o campanie militară împotriva sa, urmărind să instaleze în fruntea Moldovei pe Petru Șchiopul. Confruntarea a avut loc la Jiliște, în județul Vrancea, la 24 aprilie 1574, otomanii fiind zdrobiți de oastea moldavă și cazaci. Seria victoriilor continuă: îi învinge pe turci la Brăila, Tighina și Cetatea Albă. Mai mult decât atât, un corp de oaste moldavă pătrunde pe teritoriul Țării Românești, ajunge la București, unde înscăunează domn pe Vintilă, un prieten al voievodului moldovean. Acesta nu a domnit decât 4 zile, fiind ucis de boierii fideli lui Alexandru al II-lea Mircea. Seria victoriilor se termină la 10 iunie 1574, când Ioan Vodă este învins la Iezerul Cahulului de otomani și tătari. La acest rezultat a contribuit și trădarea unor boieri moldoveni care urmăreau îndepărtarea lui Ioan Vodă din fruntea Moldovei.

Concluzii

Pe 11 iunie 1574, conștientizând că pierde bătălia de la Roșcani, Ioan Vodă s-a predat comandantului trupelor otomane. În aceeași zi, turcii i-au legat trupul de coada a patru cămile, care l-au despicat.

Potrivit tradiției, în fața acestor clipe groaznice, Ioan Vodă ar fi afirmat:

Caută că eu multe feliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcut

Ioan Vodă s-a remarcat prin actele sale de vitejie, fiind un adversar de temut pentru inamici. A fost cel mai de seamă voievod al Moldovei din a doua jumătate a secolului XVI.

Ioan Vodă cel Viteaz
Ioan Vodă cel Viteaz

Surse

Historia magistra vitae

Libris Cărturești Cartepedia eMAG
Articolul anterior
Diploma cavalerilor ioaniți (1247)
Următorul articol
Ceremonia de încoronare a voievozilor români

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.