Gheorghe Rákóczi al II-lea s-a născut pe 30 ianuarie 1621, fiind fiul lui Gheorghe Rákóczi I și al Zsuzsannei Lorántffy. Frații săi au fost Sámuel Rákóczi, Sigismund Rákóczi și Francisc Rákóczi.

A fost căsătorit cu Zsófia Báthory cu care a avut un singur copil, pe Francisc Rákóczi.

A fost principele Transilvaniei între anii 1648-1660. I-a urmat la tron tatălui său.

Asemenea tatălui său, a promovat o politică constantă de consolidare a autorității centrale în defavoarea marii nobilimi. A pus accent pe modernizarea țării, adoptând în acest sens colecția de legi Approbatae Constitutiones la 15 ianuarie 1653.

A continuat politica externă a tatălui său. A întreținut relații bune cu Țara Românească, atât în timpul domniei lui Matei Basarab, cu care încheie două tratate de alianță (în 1650 și 1651), cât și în timpul domniei lui Constantin Șerban, cu care încheie un tratat de alianță în ianuarie 1656.

În cazul Moldovei, principele ardelean l-a sprijinit pe Gheorghe Ștefan în vederea ocupării tronului moldav. Astfel, în zilele de 15-16 iulie 1653, Gheorghe Ștefan, beneficiind de ajutoare din Transilvania și Țara Românească, l-a înlăturat pe Vasile Lupu de la tronul Moldovei, în urma victoriei de la Sârca. Ulterior, principele Transilvaniei încheie cu Gheorghe Ștefan un tratat de alianță.

Educația primită de la Academia lui Gabriel Bethlen și ambiția moștenită de la tatăl său l-au determinat să ocupe tronul Poloniei. În această direcție, a purtat tratative în vederea încheierii unor alianțe cu cazacii, rușii și suedezii. În iarna lui 1657, în fruntea unei armate de 40.000 de oșteni, printre care cazaci, moldoveni și munteni, principele Gheorghe Rákóczi al II-lea atacă Polonia, reușind să ocupe Cracovia și Varșovia. Nu reușește să se impună din cauza aliaților săi care l-au abandonat, fiind nevoit să capituleze în fața polonezilor la 22 iulie 1657.

Mazilit de sultan, principele împreună cu domnii Țării Românești și Moldovei, Constantin Șerban și Gheorghe Ștefan, declanșează lupta antiotomană în 1658. A încercat să atragă Austria de partea sa, însă fără succes. La 24 septembrie 1659, în condiții de deplină egalitate, Gheorghe Rákóczi al II-lea încheie un tratat de alianță cu domnul muntean Mihnea al III-lea.

Obține împotriva otomanilor victorii la Lipova (1658), Cluj și Deva (1659), însă nu reușește să apere Transilvania în fața tătarilor. Pierde în favoarea turcilor cetățile Ineu, Caransebeș și Lugoj (1658), fiind învins de aceștia la Poarta de Fier a Transilvaniei în ziua de 22 noiembrie 1659. Bătălia finală a avut loc pe 22 mai 1660, în zona Gilău-Florești, încheiată cu victoria otomanilor.

Din cauza rănilor suferite în timpul ultimei bătălii, Gheorghe Rákóczi al II-lea a murit câteva zile mai târziu, pe 7 iunie 1660, la Oradea.

3 comments
  1. Isttoria lui Rákóczi II , sus prescris şi moartea lui este o minciună . Nu cunoasteți istoria noastrą .
    Rákóczi Ferenc al Ii- lea a fost un SECUI nobil născut în Zagon jud. COVASNA . A avut un conflict organizat împotriva împăratului Austriac deoarece Poporul Szecui nu plătea niniodată taxe nimănui deoarece erau szverani si au avut príma constituție în Európa de 1 000 de ani în urmă din data respectivă .
    Au pierdut revoluția şi a fost judecat şi trimis în exil în RODOSTÓ ( TURCIA ) , ACOLO A MURIT .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Generalul Alexandru Averescu
Citește

Alexandru Averescu

Alexandru Averescu s-a născut la data de 9 martie 1859, în Ismail. A fost fiul slugerului Constantin Averescu…
Menumorut
Citește

Menumorut

Menumorut a fost conducătorul unui voievodat din Crișana de la sfârșitul secolului IX până la începutul secolului X.…