Diploma din 14 octombrie 109 privitoare la organizarea provinciei Dacia:

Împăratul Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus [învingătorul germanilor și dacilor], mare pontif, având cea de-a XIII-a putere tribuniciană, salutat de șase ori imperator [general victorios], având cinci consulate, părinte al patriei, călăreților și pedestrașilor care au făcut serviciul militar în cele trei alae și 16 cohortes care se numesc: (1) ala de cetățeni romani și (2) ala II Flavia de arcali commageni și (3) ala II de pannoni ”veterana” și (1) cohorta I de brittoni cu efectiv de o mie de oameni supranumită Ulpia torquata (decorată cu torques) din cetățeni romani și (2) cohorta I britanică cu efectiv de o mie de oameni, din cetățeni romani și (3) cohorta I de iturei și (4) cohorta de traci cetățeni romani și (5) cohorta I Augusta de iturei și (6) cohorta de vindelici, cetățeni romani, cea pioasă și fidelă și (7) cohorta I de pannoni ”veterana” și (8) cohorta I de munteni și (9) cohorta II de gali ”Pannonica” și (10) cohorta II de hispani și (11) cohorta II de britani cu efectiv de o mie de oameni, cetățeni romani, cea pioasă și fidelă și (12) cohorta II de galli ”Macedonica” și (13) cohorta III campestră din cetățeni romani și (14) cohorta III de ciprioți cetățeni romani și (15) cohorta V de galli și (16) cohorta VIII de reți [din Raetia], și care se află acum în Dacia sub ordinele lui Decimus Terentius Scaurianus, celor lăsați la vatră cu cinste după douăzeci și cinci de ani de serviciu militar sau chiar mai mulți de către Iulius Sabinus, ale căror nume sunt scrise mai jos, lor înșile, copiilor și urmașilor lor le-a dat [împăratul] cetățenie și legitimarea căsătoriei cu soțiile pe care le-ar fi avut atunci când li s-a dat cetățenia sau, dacă nu sunt încă căsătoriți cu acelea pe care le-ar lua mai apoi, dar pentru una singură.

În ajunul idelor lui Octombrie [14 octombrie], pe când erau consuli Caius Iulius Proculus și Caius Aburnius Valens.

Fostului pedestraș Marcus Herennius Polymita, fiul lui Marcus, originar din Beroe, care a servit în cohors I Montanorum, sub ordinele prefectului Cornelius Felicior, precum și fiilor săi Ianuarius și Marcellus și fiicei sale Lucana.

Copiat și autentificat după tabla de bronz care este fixată la Roma în id în spatele templului Divului Augustus, la statuia Minervei.

Sursa: Bogdan Murgescu (coordonator), Istoria României în texte, Editura Corint, București, 2001

10 comments
  1. Și minunata limbă română mărturisește : Cuvântul “Bătrân” își are originea în latinul “veteranus” transformat cu timpul în “betranus”. Să cinstim limba română VORBiND-O fără adaosuri nefericite!!!

    1. ca bine le mai zici, domnule ! dar cine sa auda ? ce astepti de la legiunile de prosti “anglifonati” din ziua de astazi ?

    2. Cuvantul latin “vetus” (batran) a dat in limba romana cuvantul “vechi”. Care se foloseste exclusiv pentru obiecte neinsufletite. Chestiile insufletite (plante, animale, oameni) sunt intotdeauna “batrani / batrane”, niciodata “vechi”.

      1. Cred că mai degrabă “vetus” a generat substantivul “vetust” cu sensul de “demodat” , ” îmbătrânit” , “ieșit din uz” . Eu un termen livresc, puțin uzitat în vorbirea curentă contemporană … Pentru originea cuvântului ” bătrân” , vezi comentariile de mai jos..

    3. “bătrân”, NU are originea în “veteranus”, ci într-o râdăcină indo-europeană(uet). este una din miile de mistificări ale vocabularului românesc.

      1. Pe bune? SI atunci cum se face ca celelalte limbi indo-europene nu au “batran”, ci doar limba romana.
        Si sa va aduc aminte ca insusi cuvantul indo-uropean ‘uet”, de care pomeniti, a dat in latina “vetus” si “veteranus”.
        Asa ca nu are ros sa inventati etimologii fanteziste pentru cuvinte cu origine deja ras-cunoscuta. Anti-latinismul dvs. va face suspect de dacopatie acuta.

  2. dIPLOMA AUGUSTA NU II TRECEA PE TOTI DEODATA LA VATRA. SI SA NU UITAM CA FOARTE MULTI CETATENI ROMANI COLONIZATI IN DACIA FELIX SI-AU LUAT CATRAFUSELE SI S-AU RETRAS IN DACIILE AURELIANE LA SUDUL DUNARII DUPA 273. PREA PUTINI PRAPADITI DE DACI DE PRIN SATELE SI CATUNE AU URMAT CETATENII ROMANI DISLOCATI IMPREUNA CU AUTORITATILE SI ARMATA:

    1. Poate urmasii lor,ca in 160 de ani,oale si ulcele au ajuns.Aia de s-au retras si au ramas dacii pe aici prin catune.Au ramas si ceva stranepoti de romani ,poate si amestecatura.Nu prea sunt urme arheologice.de locuire,dar facem si noi soeculatii.Deja erau crestini ortodocsi si aveau ce mai multe icoane facatoare de minuni si moaste.Biserici si sate nu prea aveau ca traiau in paduri si se rugau la vasile in coliba.Se ocupau cu teabshumanta ,intilnind oaia dobrigeana ,care,deja era apistolica,avea lina grea de minunile apostolului Abdrei..Tit asta a scris si miorita,unica in romanua dar obisnuita in Balcani si nu numai Era suparata ca Lituanienii au si ei douna si dir,contrazicand academicienii romani natinalisti ,talibani ortodocsi gen pop..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Grigore I Ghica
Citește

Grigore I Ghica

Grigore I Ghica a ocupat tronul Țării Românești de două ori, între anii 1660-1664 și 1672-1673. S-a născut…
Mircea Ciobanul
Citește

Mircea Ciobanul

Mircea Ciobanul a fost domnul Țării Românești între anii 1545-1552, 1553-1554 și 1558-1559. S-a născut în familia lui…
Mihail Kogălniceanu
Citește

Mihail Kogălniceanu

Mihail Kogălniceanu s-a născut la data de 6 septembrie 1817, în Iași, în familia serdarului Ilie Kogălniceanu și…