Diploma lui Marcus Herennius Polymita: colonizarea Daciei cu veterani

Ultima actualizare: 15 octombrie 2020

Diploma din 14 octombrie 109 privitoare la organizarea provinciei Dacia:

Împăratul Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus [învingătorul germanilor și dacilor], mare pontif, având cea de-a XIII-a putere tribuniciană, salutat de șase ori imperator [general victorios], având cinci consulate, părinte al patriei, călăreților și pedestrașilor care au făcut serviciul militar în cele trei alae și 16 cohortes care se numesc: (1) ala de cetățeni romani și (2) ala II Flavia de arcali commageni și (3) ala II de pannoni ”veterana” și (1) cohorta I de brittoni cu efectiv de o mie de oameni supranumită Ulpia torquata (decorată cu torques) din cetățeni romani și (2) cohorta I britanică cu efectiv de o mie de oameni, din cetățeni romani și (3) cohorta I de iturei și (4) cohorta de traci cetățeni romani și (5) cohorta I Augusta de iturei și (6) cohorta de vindelici, cetățeni romani, cea pioasă și fidelă și (7) cohorta I de pannoni ”veterana” și (8) cohorta I de munteni și (9) cohorta II de gali ”Pannonica” și (10) cohorta II de hispani și (11) cohorta II de britani cu efectiv de o mie de oameni, cetățeni romani, cea pioasă și fidelă și (12) cohorta II de galli ”Macedonica” și (13) cohorta III campestră din cetățeni romani și (14) cohorta III de ciprioți cetățeni romani și (15) cohorta V de galli și (16) cohorta VIII de reți [din Raetia], și care se află acum în Dacia sub ordinele lui Decimus Terentius Scaurianus, celor lăsați la vatră cu cinste după douăzeci și cinci de ani de serviciu militar sau chiar mai mulți de către Iulius Sabinus, ale căror nume sunt scrise mai jos, lor înșile, copiilor și urmașilor lor le-a dat [împăratul] cetățenie și legitimarea căsătoriei cu soțiile pe care le-ar fi avut atunci când li s-a dat cetățenia sau, dacă nu sunt încă căsătoriți cu acelea pe care le-ar lua mai apoi, dar pentru una singură.
În ajunul idelor lui Octombrie [14 octombrie], pe când erau consuli Caius Iulius Proculus și Caius Aburnius Valens.
Fostului pedestraș Marcus Herennius Polymita, fiul lui Marcus, originar din Beroe, care a servit în cohors I Montanorum, sub ordinele prefectului Cornelius Felicior, precum și fiilor săi Ianuarius și Marcellus și fiicei sale Lucana.
Copiat și autentificat după tabla de bronz care este fixată la Roma în id în spatele templului Divului Augustus, la statuia Minervei.

Sursa: Bogdan Murgescu (coordonator), Istoria României în texte, Editura Corint, București, 2001

Historia magistra vitae

Libris Cărturești Cartepedia eMAG
Articolul anterior
Scrisoarea lui Plinius cel Tânăr către Traian: legăturile lui Decebal cu Pacorus, regele parților
Următorul articol
Eutropius: abandonarea Daciei de către Imperiul Roman

Ce mai citesc alții

Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.