Așezarea Moesiei Inferioare. [Harta a noua a Europei]. Moesia Inferioară se mărginește la apus cu acea parte a râului Ciabrus despre care am vorbit; la miazăzi, cu partea Traciei de peste muntele Haemus de la Ciabrus până la Pont, […] la miazănoapte cu acea parte a fluviului Danubius ce merge de la pomenitul râu Ciabrus până la Axiopolis și cu Danubius, care de aici încolo poartă numele de Istru, până la vârsarea ei în Pont…

Coasta de miazănoapte a Moesiei se mărginește cu țărmul Pontului ce vine după acele guri [ale fluviului], până la punctul terminal […] de lângă Tracia. […] Așezarea acestei coaste se prezintă astfel. După Gura Sacră [azi Sf. Gheorghe] a fluviului Istru: Promontoriul Pteron, Cetatea Istros, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Promontoriul Tiristis, Odessos, gurile fluviului Panysos, Mesembria. […]

Iată orașele de lângă fluviul Dunărea: Regianum, Oescus al tribalilor, Diacum, Novae, Trimammium, Orașul Prista, Durostorum – legiunea I Italică, Transmarisca, Sucidava, Axiopolis, Carsum, Troesmis – legiunea a V-a Macedonică, Dinogetia, Noviodunum, Sitioenta. Între fluviu [și muntele Haemus] se află orașele: Dausdava, Tibisca. […]

[Alte așezări și puncte notate spre miazănoapte:] Orașul Fisca, gurile râului Tyras, satul lui Hermonact, orașul Harpis.

Orașe în interiorul țării sunt și în această parte, pe lângă râul Hierasus: Zargidava, Tamasidava, Piroboridava, iar între râurile Hierasus și Tyras: Niconium, Ophiussa, orașul Tyras.

Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o sunt: insula numită Boristene și insula lui Ahile sau Leuke.

Sursa: Bogdan Murgescu (coordonator), Istoria României în texte, Editura Corint, București, 2001

Dacă dorești să contribui la dezvoltarea acestui site, o poți face printr-o donație prin intermediul Paypal sau Patreon. Îți mulțumim în avans.
Susține-ne pe Patreon
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole
Pătrașcu cel Bun
Citește

Pătrașcu cel Bun

Fiul lui Radu Paisie, Pătrașcu cel Bun a fost domnul Țării Românești între anii 1554-1557. Pe plan intern,…