După cucerirea independenței în urma războiului din 1877-1878, visul românilor a fost acela de a crea România Mare, care să-i cuprindă pe toți românii din spațiul carpato-danubiano-pontic.
Primul Război Mondial a fost privit, la început, cu reticență de către clasa politică românească, dar, începând cu 1915, societatea românească își manifesta tot mai mult interesul pentru intrarea în război alături de Franța și Anglia.
Intrarea în război alături de Antanta a culminat cu alipirea celor trei provincii locuite de români, aflate sub stăpânire străină, cu Vechiul Regat. Prima provincie care s-a unit cu România a fost Basarabia, la data de 27 martie 1918, urmată de Bucovina la 28 noiembrie 1918 și de Transilvania la 1 decembrie 1918.
În decembrie 1918 Parlamentul României a recunoscut unirea celor trei provincii cu Vechiul Regat, inițiindu-se în cele din urmă procesul de integrare la țara-mamă.