De altminteri moldovenii nu numai că nu sunt iubitori de învăţătură, ci chiar le e urâtă aproape la toţi. Chiar şi numele meşteşugurilor cele frumoase şi ale ştiinţelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că oamenii învăţaţi îşi pierd mintea şi atunci când vor să laude învăţătura cuiva, zic că a înnebunit de prea multă învăţătură. Despre lucrul acesta moldovenii vorbesc fără cuviinţă zicând că „învăţătura este treaba popilor; pentru un om de rând este deajuns dacă ştie să citească şi să scrie, să-şi scrie numele, să-şi treacă în condica lui un bou alb, negru şi cu coarne, caii, oile şi alte dobitoace de povară, stupii şi orice alte lucruri de acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase”.

În secolul al XVII-lea, în Moldova existau foarte puține școli, care erau frecventate doar de fiii boierilor. De asemenea, foarte mulți dintre aceștia plecau la studii în Polonia.

Sursa: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei

1 comment
  1. Gandirea pe cutume era un mecanism in vremea aia… daca mecanisme cutumiare medievale sunt reproduse si de primari si oameni politici ai prezentului… va dati seama cum era o gospodarie cu 25 de membri care , contrar opiniilor actuale, faceau exact aceleasi lucruri ca strabunii lor bazandu-se pe cutume. Si la o adica, o carte la 300 de oameni.. sa fim seriosi! Nu toti stiau ca pamantul e rotund ca aventurieri spanioli, englezi, francezi si nordici! Pe langa lipsa de scoli si spatii educative, aveau motive foarte intemeiate sa nu stea sa invete, bine ca am reusit sa iesim din angoasa medievala!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like