Constantin Șerban

23 ianuarie 2021 | Nici un comentariu
www.istorie-romaneasca.ro
”Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu își cunoaște părinții.”
(Nicolae Iorga)

Informațiile oferite de izvoare despre familia lui Constantin Șerban sunt foarte puține. Nu se cunoaște anul nașterii acestuia, știindu-se doar că a fost fiul nelegitim al domnului muntean Radu Șerban. A fost căsătorit cu Bălașa, fiica stolnicului Nicolache.

Din cauza faptului că era suspectat că râvnește la domnie, Matei Basarab l-a ”însemnat” la nas, devenind astfel ”cârn”.

A fost ales domn de boieri la moartea lui Matei Basarab. A avut două domnii atât în Țara Românească (aprilie 1654 – februarie 1658 și mai – iunie 1660), cât și în Moldova (octombrie – noiembrie 1659 – ianuarie – februarie 1661).

Deși a acordat o atenție sporită armatei, Constantin Șerban s-a confruntat cu mai multe revolte interne. Încercarea sa de a desființa corpul seimenilor sârbi a declanșat revolta acestora și a dorobanților, care l-au proclamat domn pe spătarul Hrizea. Ajutat de principele ardelean Gheorghe Rákóczi al II-lea, de Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei și de Siavus, pașa de Silistra, voievodul muntean a reușit să reprime revolta. Trupele lui Hrizea au fost înfrânte de armatele transilvănene la Șoplea în iunie 1655, spătarul reușind să se salveze, fugind la Brăila. Aici a fost capturat și predat principelui ardelean, care l-a dus în Transilvania. În urma acestui episod, domnul muntean a încheiat la Târgoviște un tratat de alianță cu principele Transilvaniei.

O altă răscoală, de această dată a călărașilor, a izbucnit în august 1655, însă aceasta a fost înnăbușită de forțele voievodului la Călugăreni.

În primăvara lui 1657, spătarul Hrizea, profitând de lipsa lui Constantin Șerban, a încercat să ocupe tronul Țării Românești, însă a fost înfrânt la Târgul Bengăi de forțele domnești. Ulterior, Hrizea împreună cu 300 dintre însoțitorii săi au fost făcuți prizonieri și executați.

În domeniul fiscal, voievodul muntean a suprimat temporar sau definitiv dările pentru anumite categorii sociale.

Pe plan religios, în timpul domniei lui Constantin Șerban au fost construite mai multe biserici, printre care actuala Catedrală Patriarhală din București, biserica din Dobreni, biserica domnească din Pitești, mănăstirea Jitianu și biserica Sf. Vineri din Târgoviște.

A întreținut relații bune cu Moldova și Transilvania. L-a sprijinit pe Gheorghe Rákóczi al II-lea în războiul din Polonia, trimițându-i un corp de oaste format din 2000 de oșteni.

Din cauza acțiunilor militare din Polonia, voievodul muntean a fost mazilit. Astfel, împreună cu principele ardelean și cu Gheorghe Ștefan, declanșează lupta antiotomană în 1658. Forța trupelor tătare l-a determinat pe Constantin Șerban să se retragă în Transilvania, fiind înlocuit cu Mihnea al III-lea în ianuarie 1659.

După mazilire, a mai avut scurte domnii în ambele țări extracarpatice, după care s-a refugiat în Polonia, unde a rămas până la moarte.

A murit în 1682 la Waniowice, în Polonia.

Asemenea tatălui său, Constantin Șerban nu a avut o domnie lipsită de conflicte militare, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.


Distribuie mai departe
Dacă îți place acest site și vrei să ajuți la dezvoltarea lui, o poți face prin intermediul Patreon, cumpărând un abonament de 3€.
Susține acest proiect

Ce mai citesc alții

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.