Insă dintâi izvodindu-se de rumânii carii s-au despărțit de la romanii și au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei ajungând și până la Maramurăș.

Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui până în apa Oltului; alții s-au pogorât pre Dunăre în jos. Și așa umplându-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei.

Atunce s-au ales dintr-înșii boiarii carii au fost de neam mare. Și puseră banoveți un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă mari bani) și-i așăzară întâi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorât la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorât la Craiova. Și așa fiind, multă vreme au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc.

Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radu Negrul-voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țara noao.

Întâi au făcut orașul ce-i zic Câmpul Lung. Acolo au făcut și o biserică mare și frumoasă și înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeș, și iar au făcut oraș mare și ș-au pus scaunul de domnie, făcând curți de piiatră, și case domnești și o biserică mare și frumoasă.

Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au dat pre supt podgorie, ajungând până în apa Siretului și până la Brăila; iar alții s-au tins în jos, preste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt.

Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte preeste Olt s-au sculat cu toții de au venit la Radul-vodă, închinânud-se să fie supt porunca lui și numai el să fie preste toți. De atunce s-au numit de-i zic Țara Rumânească, iar titulușul domnului s-au făcut precum arată mai jos: ”V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu samoderjavnomu, Io Radul Negru voevod bojiu milosti gospodariu vseia zemli Ungrovlahiskiia za planinski i ot Almaș i Făgăraș herțegu”. Acestea să tâlcuiesc pre limba rumânească: ”Întru Hristos Dumnezeul cel bun credincios și cel bun de cinste și cel iubitor de Hristos și singur biruitor, Io Radu-voievod, cu mila lui Dumnezeu domn a toată Țara Rumânească dentru Ungurie dăscălecat și de la Almaș și Făgăraș herțeg”. Acesta iaste titulușul domnilor de atunce, începându-se pân-acum, precum adevărat să vede că iaste scris la toate hrisoavele țării.

Și într-acestași chip tocmitu-ș-au Radul-vodă țara cu bună pace, că încă nu era de turci împresurată. Și au domnit până la moarte, îngropându-l la biserica lui din Argeș. Și au domnit ani 24.

Sursa: Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești

4 comments
  1. Teoria cA ROMANII AU VENIT DE LA SUD DE dUNARE, DIN SECOLUL AL xviii-LEA ESTE INFLUENTATA DE aUSTRIECI, CARE CUCEREAU IN ACEA VREME SI TERITORII LOCUITE DE ROMANI IN sERBIA SI bANAT SI ASTFEL EXPLICAU SI jUSTIFICAU ANEXAREA DE NOI TERITORII.

    1. “Deci trecând apa dunării, au descălecat la turnul severinului; alții în țara ungurească, pre apa oltului, și pre apa morăsului și pre apa tisei ajungând și pănala maramurăș.”

      1. Această afirmație, scoasă din context de altfel, nu susține deloc teoria maghiarilor, conform căreia românii ar fi venit de la sudul dunării în secolul al XIII-lea. Cantacuzino susținea continuitatea daco-romanilor în toate cele trei provincii românești.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Baba Novac
Citește

Baba Novac

Baba Novac a fost un căpitan al haiducilor din a doua jumătate a veacului al XVI-lea. A întreprins…
Radu Mihnea
Citește

Radu Mihnea

Radu Mihnea a domnit în Țara Românească între anii 1601-1602, martie – mai 1611, iulie 1611 – 1616,…