În decembrie 1922, într-o conferință susținută la Institutul Social Român, Constantin Rădulescu-Motru realiza o comparație între partidul conservator și celelalte grupări politice, având progresul ca punct de plecare. El considera că partidele conservatoare prezintă caracteristici specifice în funcție de țara în care activează, modelându-se după ideile promovate de celelalte partide politice, care urmăreau să amenințe anumite instituții. Aici, afirmă Rădulescu-Motru, intervin conservatorii, care au rolul de a proteja instituțiile existente, tradiționale, de posibile atacuri. Deși partidul conservator nu se întâlnește sub această formulă în toate statele europene, omul politic identifică partidele conservatoare din unele țări europene – în Belgia apare sub denumirea de partid catolic, în Germania, sub denumirea de partid monarhist, în Bulgaria, cu numele de partid țărănesc -.

Rădulescu-Motru susține că un conservator recunoaște, mai întâi, naționalitatea sa, iar apoi se identifică cu toți conservatorii din lume; în ceea ce-i privește pe liberali sau oricare alte grupări politice, consideră că aceștia pun aspectul național pe locul secund. În această chestiune, politicianul critică celelalte grupări politice, acuzându-i că programul de guvernare este unul utopic, lipsit de realitate, în timp ce programul unui partid conservator are ca deviză ”Producția vine înaintea repartiției! Trebuie să produci pentru a avea ce împărți!”.

Constantin Rădulescu-Motru oferă trei trăsături ale oricărui partid conservator european:

  • Viitorul unui popor trebuie să fie continuarea trecutului său, respectând linia prezentului, fără experimentarea unor planuri noi care să schimbe cursul națiunii. Prin aceasta, el susținea linia progresistă a unei țări, condamnând-o pe cea revoluționară.
  • Recunoașterea unor principii morale și politice, luate din trecut, ca fiind obligatorii, indiferent dacă cineva ar fi împotriva lor. Aceste principii fac referire la familie, proprietatea și autoritatea statului, care funcționează pe baza moralei creștine și la monarhia ereditară. Politicianul susține că aceste trei principii reprezintă stâlpii conservatorismului, iar orice omitere a lor este considerată o abatere de la mersul omenirii.
  • Conservatorii sunt adepții progresului și oponenții falsificării acestuia prin programe utopice de guvernare. Ei susțin că odată cu adoptarea unor măsuri progresiste trebuie să vină și baza, criticând existența unor progrese false fără fundament și rezultate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Mihail I
Citește

Mihail I

Mihail I a fost domnul Țării Românești între anii 1418-1420. S-a născut în familia lui Mircea cel Bătrân,…
Gabriel Bathory
Citește

Gabriel Báthory

Gabriel Báthory a fost principele Transilvaniei între 5 martie 1608 și 27 octombrie 1613. A fost căsătorit cu…
Basarab I Întemeietorul Țării Românești
Citește

Basarab I

Basarab I a fost domn al Țării Românești între anii 1324-1351/1352. Anul începerii domniei sale nu se cunoaște…
Decebal. Regele Daciei
Citește

Decebal

Un alt mare rege al geto-dacilor a fost Decebal, în timpul căruia Dacia era mai restrânsă ca teritoriu…