Bogdan al III-lea s-a născut pe 16 iunie 1479, fiind fiul lui Ștefan cel Mare și al Mariei Voichița, fiica lui Radu cel Frumos al Țării Românești.
A avut trei căsnicii, soțiile sale fiind Anastasia, Stana și Ruxandra, cea din urmă fiind fiica domnului muntean Mihnea cel Rău. A avut copii doar din relații ilegitime. Trei dintre aceștia au ajuns pe tronul Moldovei: Ștefăniță Vodă, Alexandru Cornea și Alexandru Lăpușneanu.
A fost poreclit ”cel Chior” sau ”cel Orb” de către Grigore Ureche. Nu se cunoaște cu exactitate în ce împrejurări și-a pierdut Bogdan ochiul. Se presupune că și l-ar fi pierdut fie pe câmpul de bătălie de la Codrii Cosminului, fie din cauza glaucomului.
Bogdan al III-lea a fost domnul Moldovei între anii 1504-1517. A fost asociat la domnie încă din vremea tatălui său.
A avut relații foarte complicate cu Polonia. Între anii 1506-1509 au avut loc mai multe conflicte moldo-polone, cauzate de nerespectarea de către regele Alexandru I și succesorul său, Sigismund I, a contractului de căsătorie dintre domnul Moldovei și sora lor, Elisabeta. Luptele cu polonii au luat sfârșit în iarna lui 1510. Pe 17 ianuarie 1510 s-a încheiat un tratat de pace, arbitrat de regele Ungariei, care prevedea cedarea Pocuției de către Bogdan în favoarea Poloniei.
Relațiile cu Țara Românească au fost încordate, deoarece domnii munteni susțineau anumiți pretendenți la tronul Moldovei. În 1507, o oaste munteană condusă de Radu cel Mare a prădat regiunea Putnei. Radu cel Mare îl susținea la tronul Moldovei pe un anume Roman și urmărea îndepărtarea lui Bogdan din fruntea țării. Bogdan a ripostat și a prădat zona Râmnicului. În 1514, l-a învins, la Vaslui, pe Trifăilă, un alt pretendent la tronul Moldovei, sprijinit de Neagoe Basarab. Trifăilă a sfârșit capturat și decapitat.
Bogdan a continuat să plătească tribut Imperiului Otoman. Acesta s-a dublat, ajungând la 8000 de galbeni.
Între anii 1510-1513, tătarii au prădat de mai multe ori Moldova. Au produs mari pagube, cele mai mari fiind incendierea Iașului și luarea în robie a aproximativ 70.000 de oameni.
Pe plan religios, domnul Moldovei a finalizat construcția bisericii de la Răuseni, a început construcția bisericii Sf. Gheorghe a mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (terminată de Ștefăniță) și a contribuit la refacerea mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos.
Bogdan al III-lea a murit pe 20 aprilie 1517, la Huși, fiind înmormântat la Mănăstirea Putna.
4 comments
Mulțumesc pentru aceste excelente documente !
A mai pus piatra de altar a Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din Berzunti, judetul Bacau!
O intrebare scurta: Daca era chior (sau orb), asa cum mentioneaza Ion Neculce, cum a putut fi incoronat ca Domn al Moldovei? Din cate stiu eu, Domnul trebuiA sa fie “intreg la trup si la minte”. Ori avand un defect vizibil, Bogdan al III-lea nu s-ar fi calificat ca “vrednic” de tronul Moldovei.
Putea sa obțină aceasta caracteristica după incoronare.
Ioan voda cel cumplit a fost numit asa după ce a fost înscăunat nu înainte.
stefan cel Mare a șchiopătat multi ani în urma rănii de la picior. Nu a fost numit nici cel șchiop și nici nu a fost înlăturat de la domnie din aceasta cauză.
Când mai aveti întrebări “DEȘTEPTE ” gândiți singur înainte să le expuneți. Poate renunțați înainte să fiți ridicol.