Basarab I a fost domn al Țării Românești între anii 1324-1351/1352. Anul începerii domniei sale nu se cunoaște cu exactitate, cei mai mulți dintre istorici alegând data începerii domniei pe baza unui act emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, la 26 iulie 1324, în care este menționat Basarab, voievodul nostru al Țării Românești. Alți cercetători optează pentru anul 1310. Despre familia sa nu se cunosc multe date. Soția sa era Margareta, despre care se presupune că a fost catolică. A avut mai mulți fii, cel mai cunoscut fiind Nicolae Alexandru, asociatul său la domnie.
 

Basarab I Întemeietorul Țării Românești
Basarab I Întemeietorul Țării Românești
Sursa imaginii: aici

În prima parte a domniei, Basarab își consolideaza puterea, punând bazele unei armate puternice. Pe plan extern, Basarab a oscilat între recunoașterea suzeranității maghiare, alianța cu Hoarda de Aur sau cu Țaratul Bulgar. Și-a căsătorit fiica cu Ivan Alexandru, fiul țarului bulgar, pentru a întări relațiile dintre cele două state. În primul deceniu de domnie, Basarab întreprinde o serie de acțiuni militare în regiune: participă la asediul asupra cetății Plovdiv, armatele sale luptă împotriva Serbiei la Velbujd ș.a..

Conflictul cu Ungaria a fost determinat de anexarea Banatului de Severin la Țara Românească. Cronica pictată de la Viena precizează că regele maghiar Carol Robert de Anjou, la insistențele nobilimii maghiare, inițiază o campanie militară împotriva lui Basarab. Într-o primă fază, Banatul de Severin este ocupat de maghiari. Basarab îi trimite o solie lui Carol Robert prin care îi cere cedarea Severinului în schimbul recunoașterii suzeranității, plății unui tribut și trimiterii unui fiu ca ostatic la Curtea regelui. Totodată, Basarab l-a avertizat pe rege că în caz de continuare a ostilităților, armatele maghiare vor suferi mari pierderi. În ciuda sfaturilor primite de la demnitarii săi, Carol Robert a decis să suprime puterea domnului muntean.
 

9-12 noiembrie 1330. Cronica pictată de la Viena
9-12 noiembrie 1330. Cronica pictată de la Viena
Sursa imaginii: aici

La începutul lunii noiembrie 1330, armatele regelui maghiar au încercat să-l atragă pe Basarab într-o luptă decisivă, însă nu au reușit. Suferind din cauza lipsei de hrană, suveranul ungar a încercat o împăcare cu Basarab pentru a-și conduce oștenii acasă în siguranță. La întoarcere, într-o trecătoare de munte, o posadă, armatele lui Basarab, sprijinite de cele mongole, au atacat oastea maghiară. Un document din 24 aprilie 1351 precizează că acest conflict s-a încheiat cu un cumplit dezastru pentru Carol Robert de Anjou, care abia a scăpat cu câțiva inși.

Victoria obținută de Basarab consfințea independența Țării Românești față de Ungaria. Relațiile dintre Țara Românească și Ungaria au fost dificile până prin 1342-1343. În această perioadă se îmbunătățesc relațiile, când asociatul la domnie al lui Basarab, fiul său, Nicolae Alexandru, se apropie de Ungaria, care-l avea în frunte pe Ludovic de Anjou, pe fondul distanțării de Hoarda de Aur.

Data la care Basarab a murit nu este cunoscută cu exactitate, considerându-se că s-a petrecut în perioada 1 septembrie 1351 – 31 august 1352. A fost înmormântat în prima biserică domnească din Câmpulung.

Rămâi alături de noi

Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele articole.

Îți mulțumim că te-ai abonat.

Ceva este în neregulă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *