Știai că examenul de bacalaureat a apărut în Franța, în vremea lui Napoleon Bonaparte? Acest examen a pus bazele învățământului modern din Europa, celelalte state preluând modelul examenului de la francezi.

Iată care sunt temele examenului de bacalaureat la disciplina istorie:
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
2. Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)
3. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii
4. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)
5. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX
6. Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa
7. Constituțiile din România
8. România în perioada „Războiului rece”
9. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste

Pentru a te pregăti temeinic pentru examenul de bacalaureat, te sfătuim să ții cont de următoarele aspecte:
1. Istoria nu se poate învăța fără hartă.
2. Respectă cronologia evenimentelor.
3. Răspunde la întrebările ”De ce s-a întâmplat așa?”, ”Unde s-a petrecut acest eveniment?”, ”Ce personalități au participat la acest eveniment?”, ”Ce urmări a avut evenimentul respectiv?”.
4. Scrie pe ciorne. Scrie-ți propria cronologie, fiecare eveniment având cel puțin două cauze și două urmări.
5. Trebuie să faci distincția între cauză și pretext.
6. Repetiția e mama învățăturii.

Spor la învățat! Îți ținem pumnii!

Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

CUPRINS: Războaiele daco-romane și consecințele acestora. Romanizarea. Etnogeneza românească Războaiele daco-romane. Prima etapă a romanizării (perioada de dinainte de 106) A doua etapă a romanizării: 106 – 271-274/275 (retragerea aureliană) Cea de-a treia etapă a romanizării s-a desfășurat în intervalul 274/275 – secolul VII (602) Etnogeneza românească Romanitatea românilor în viziunea istoricilor Mențiuni despre locuitorii […]

359
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

CUPRINS: De la autonomiile locale la centralizarea politică Constituirea statelor medievale românești Constituirea și evoluția statului medieval Transilvania Constituirea și evoluția statului medieval Țara Românească Constituirea și evoluția statului medieval Moldova Constituirea și evoluția statului medieval Dobrogea Instituții centrale și locale în Europa și în spațiul românesc 1. De la autonomiile locale la centralizarea politică […]

504
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

CUPRINS: Situația internațională între secolele al XIV-lea și al XVII-lea Relațiile Țărilor Române cu puterile creștine vecine în secolele al XIV-lea – al XVI-lea Domnia lui Mircea cel Bătrân Etapa antimaghiară Etapa antiotomană Etapa acțiunilor diplomatice și militare Domnia lui Iancu de Hunedoara Domnia lui Vlad Țepeș Domnia lui Ștefan cel Mare Etapa antimaghiară Etapa […]

181
Constituțiile din România

Constituțiile din România

CUPRINS: Constituții cu caracter democratic Constituția din 1866 Constituția din 1923 Constituția din 1991 Constituții cu caracter autoritar (Constituția din 1938) Constituții cu caracter totalitar (Constituțiile din 1948, 1952 și 1965) 1. Constituții cu caracter democratic 1.a Constituția din 1866 La finele veacului al XIX-lea, România a traversat o perioadă de modernizare conomică și politică. […]

52