Istoriografie
Istoria este scrisă cu ajutorul izvoarelor istorice. Fără ele ar fi imposibilă relatarea cât mai clară și obiectivă a evenimentelor istorice. Istoriografia și celelalte științe auxiliare ale istoriei contribuie în egală măsură la descrierea unui fenomen istoric, la cauzele și urmările acestuia.

Lactantius despre recenzarea populației dacice din ordinul lui Traian

El a îndrăznit să procedeze cu romanii și cu supușii lor la fel cum au procedat strămoșii noștri cu cei învinși, conform legilor războiului, deoarece părinții lui au fost supuși recensământului, pe care Traian, după ce i-a învins pe dacii care reluaseră luptele cu încăpățânare, l-a introdus drept pedeapsă Odinioară, când primise titlul de împărat, el a declarat [...]

Eutropius: abandonarea Daciei de către Imperiul Roman

Dacia, pe care Traian o adăugase dincolo de Dunăre Imperiului, a fost pierdută Grecia, Macedonia, Pontul, Asia au fost devastate de goți Pannonia a fost pustiită de către sarmați și cvazi Prvincia Dacia, pe care Traian o făcuse dincolo de Dunăre, a abandonat-o, deoarece întregul Illyricum și Moesia erau devastate și nesperând s-o mai poată reține; iar pe romanii aduși din [...]

Diploma lui Marcus Herennius Polymita: colonizarea Daciei cu veterani

Diploma din 14 octombrie 109 privitoare la organizarea provinciei Dacia: Împăratul Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus [învingătorul germanilor și dacilor], mare pontif, având cea de-a XIII-a putere tribuniciană, salutat de șase ori imperator [general victorios], având cinci consulate, părinte al patriei, călăreților și pedestrașilor care au făcut serviciul militar [...]

Scrisoarea lui Plinius cel Tânăr către Traian: legăturile lui Decebal cu Pacorus, regele parților

Stăpâne, ostașul Apuleius din postul de la Nicomedia mi-a scris că un anume Callidromus, fiind reținut cu forța de brutarii Maximus și Dionysius, cărora le închiriase munca sa, s-a refugiat la statuia ta și, după ce a fost dus în fața autorităților, a arătat că a fost cândva sclavul lui Laberius Maximus, că a fost luat prizonier în Moesia de către Sugasus și că a fost [...]

Descrierea provinciei Moesia Inferior de către Ptolemeu

Așezarea Moesiei Inferioare [Harta a noua a Europei] Moesia Inferioară se mărginește la apus cu acea parte a râului Ciabrus despre care am vorbit; la miazăzi, cu partea Traciei de peste muntele Haemus de la Ciabrus până la Pont, [] la miazănoapte cu acea parte a fluviului Danubius ce merge de la pomenitul râu Ciabrus până la Axiopolis și cu Danubius, care de aici încolo poartă [...]

Conflictele militare dintre daci și romani

CUPRINS: Florus - despre dacii în vremea lui Cotiso Frontinus - despre dacii în vremea lui Scorylo Orosius - despre conflictele dintre Decebal și romani Iordanes - despre dacii în timpul lui Diurpaneus Cassius Dio - despre războiul dacilor cu Domițian Cassius Dio - Primul război dacic al lui Traian Cassius Dio - Al doilea război dacic al lui Traian Plinius cel Tânăr - [...]

Cassius Dio: despre Rholex, Dapyx și Zyraxes

Aceste întâmplări s-au petrecut în chipul arătat Dintre ceilalți barbari, unii fugiră într-o pădurice sacră și fură învăluiți de focul pus jur-împrejur, iar alții se adăpostiră într-un anume loc întărit și fură luați prizonieri Unii se aruncară în Istru, iar alții se împrăștiară prin țară și pieriră O parte din ei au rămas în viață, luând în stăpânire [...]

Pausanias – despre confruntările dintre Lysimach și Dromichaites

Atunci Lysimach, dintre vecini, s-a războit mai întâi cu odrisii și apoi a pornit cu armata împotriva lui Dromichaites și a geților Dar avu de înfruntat niște bărbați foarte pricepuți în războaie și care îl întreceau cu mult prin numărul lor El însuși ajunse într-o primejdie cât se poate de mare și scăpă cu fuga Fiul său, Agathocles, care-l sprijinea atunci în luptă [...]

Publius Ovidius Naso: limba geților diferă de limba latină

Ei [geții] vorbesc între ei o limbă pe care o înțeleg; dar eu trebuie să mă înțeleg prin semne Eu sunt aici barbarul, căci nu sunt înțeles de nimeni: când aud cuvinte latinești, geții râd prostește; cu siguranță că deseori vorbesc rău despre mine pe față; căci am învățat să vorbesc limba getică și sarmatică, Nu trebuie să te miri dacă versurile [...]

Istoriile lui Herodot: Zamolxis, sclavul lui Pitagora

XCV După câte am aflat de la elenii care locuiesc în Hellespont și în Pont, acest Zamolxis, fiind om [ca toți oamenii], ar fi trăit în robie la Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesarhos Apoi, câștigându-și libertatea, ar fi dobândit avuție multă și, dobândind avere, s-a întors bogat printre ai lui Cum tracii duceau o viață de sărăcie cruntă și erau lipsiți de [...]

Geograful din Ravenna despre orașele din Dacia și Moesia

De asemenea în altă parte sunt orașele care se numesc: Tyras, [] Ermenium, Urgum, Sturium, Congri, Porolissum, Cersiae De asemenea în altă parte sunt orașe, și anume: Gura Peuce, Salsovia, Aegyssus, Noviodunum, Dinogetia, Arrubium, Troesmis, Beroe, Carsium, Capidava [] Tot lângă Marea cea Mare este țara care se numește Tracia În această țară am citit că au fost foarte multe [...]

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) reprezintă primul document scris în limba română, trimis judelui Hanăș Bengner din Brașov Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din [...]

Paul din Alep și societatea românească medievală

Consemnări despre Țările Române din Călătoriile patriarhului Macarie Acest oraș București este foarte mare și se spune că acum mulți ani cuprindea cam șase mii de case Are patruzeci de biserici și mănăstiri și vestitul râu Dâmbovița care curge prin mijlocul său Noi ne-am dus apoi la curte, care este o clădire de mari proporții și este înconjurată de ziduri înalte de [...]

Târgoviște în Evul Mediu

Descriere consemnată de Francesco Della Valle în Însemnări Târgoviștea este un oraș nu prea mare, așezat în șes și înconjurat de ziduri Castelul din acel [oraș], în care locuiește domnul țării este împrejmuit cu pari de stejar foarte groși Locuitorii trăiesc după legea ortodoxă și se îmbracă cu haine lungi, purtând pe cap căciuli asemenea celor croate Limba lor e [...]

Românii din Maramureș

Fragment din actul de danie emis în 1352 de regele Ludovic I al Ungariei, din care rezultă existența anterioară a românilor din Maramureș [] Prin aceste rânduri voim să ajungă la cunoștința tuturor că întrucât potrivit cuprinsului scrisorii prealuminatului principe Ludovic, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, îndreptată nouă la dânsul, noi din porunca numitului rege am [...]