Istorie Românească
  • Etnogeneză
  • Izvoare istorice
  • Războaie & Revoluții
  • Istorie socială & politică
  • Biografii
  • Termene și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • Politica de utilizare a cookie-urilor
  • Contact
Istorie Românească
  • Etnogeneză
  • Izvoare istorice
  • Războaie & Revoluții
  • Istorie socială & politică
  • Biografii
Contact

Browsing Tag

izvoare

24 posts
Rhemaxos
Citește
  • 3 minute read

Inscripție de la Histria din sec. II î.Hr. – despre Rhemaxos

  • No comments
Sfatul și Poporul au găsit cu cale; președinte al Adunării fiind Dionysos al lui Bianor, Apollonios al lui…
Sacrificiul la geți Ⓒ Radu Oltean
Citește
  • 2 minute read

Istoriile lui Herodot: Zamolxis, sclavul lui Pitagora

  • No comments
XCV. După câte am aflat de la elenii care locuiesc în Hellespont și în Pont, acest Zamolxis, fiind…
Dromichaites
Citește
  • 1 minute read

Pausanias – despre confruntările dintre Lysimach și Dromichaites

  • One comment
Atunci Lysimach, dintre vecini, s-a războit mai întâi cu odrisii și apoi a pornit cu armata împotriva lui…
Voievozii statelor medievale românești
Citește
  • 5 minute read

Ceremonia de încoronare a voievozilor români

  • No comments
Actul de ungere, etapa esențială a ceremonialului consacrării monarhului are rădăcini biblice. A fost nevoie, însă, de câteva…
Daci și romani
Citește
  • 16 minute read

Conflictele militare dintre daci și romani

  • No comments
CUPRINS: Florus – despre dacii în vremea lui Cotiso Frontinus – despre dacii în vremea lui Scorylo Orosius…
Dacia romana - 106-271
Citește
  • 2 minute read

Diploma lui Marcus Herennius Polymita: colonizarea Daciei cu veterani

  • 2 comments
Diploma din 14 octombrie 109 privitoare la organizarea provinciei Dacia: Împăratul Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus [învingătorul…
Diodor din Sicilia
Citește
  • 3 minute read

Diodor din Sicilia despre geții în timpul lui Dromichaites

  • 2 comments
Tracii, care îl făcuseră prizonier pe fiul regelui, pe Agathocles, l-au trimis cu daruri înapoi la tatăl său,…
Strabon
Citește
  • 2 minute read

Strabon – despre neamul și limba geto-dacilor

  • One comment
A existat și o altă împărțire a teritoriului chiar din cele mai vechi timpuri: căci [autorii] îi denumesc…
Eutropius
Citește
  • 1 minute read

Eutropius: abandonarea Daciei de către Imperiul Roman

  • 8 comments
Dacia, pe care Traian o adăugase dincolo de Dunăre Imperiului, a fost pierdută. Grecia, Macedonia, Pontul, Asia au…

Posts navigation

Previous 1 2
Newsletter

Loading
Ultimele comentarii
  • Dan on Interogatoriul lui Horea, Cloșca și Crișan
  • ubicus on Interogatoriul lui Horea, Cloșca și Crișan
  • Silvius on Diodor din Sicilia despre geții în timpul lui Dromichaites
  • Adrian Marcu on Interogatoriul lui Horea, Cloșca și Crișan
  • Vasile chiper on Ștefan cel Mare, cel mai de seamă domn al Moldovei
  • Brencu MĂRGĂRIT PETRE on Balica
Susține
Dacă dorești să ne sprijini, o poți face prin intermediul platformelor de mai jos:
Susține-ne pe Patreon
Comunitate
64kaprecieri
 urmăritori
 contribuitori
@istorieromaneasca
Împreună cu fiul său Saloninus, căruia-i dăduse titlul de Caesar, el a adus statul roman aproape de marginea prăpastiei, astfel încât goții care înaintaseră nestingheriți prin Thracia au ocupat Macedonia, Achaia și ținuturile învecinate cu Asia: și fiind pierdute teritoriile de dincolo de Dunăre pe care le câștigase Traian.
Grigore al III-lea Ghica a fost domnul Moldovei între anii 1764-1767 și 1774-1777 și al Țării Românești între anii 1768-1769. S-a născut în familia marelui dragoman Alexandru Matei Ghica și a Elenei Eupraghioti.
Alexandru Ipsilanti a fost domnul Țării Românești între anii 1774-1782 și 1796-1797 și al Moldovei între anii 1787-1788. S-a născut în familia lui Ioan Ipsilanti și a Smaragdei Mamona. Înainte de a deveni domn, a deținut funcția de mare dragoman al Porții.
Actul de ungere, etapa esențială a ceremonialului consacrării monarhului are rădăcini biblice. A fost nevoie, însă, de câteva secole, pentru a se fundamenta o construcție simbolică și mentală coerentă, odată cu impunerea politică a tradiției creștine.
Ieremia Movilă a fost domnul Moldovei între anii 1595- mai 1600 și septembrie 1600 – 1606. A ajuns domnul Moldovei cu ajutor polon, profitând de lipsa lui Ștefan Răzvan, care era antrenat în luptele antiotomane din Țara Românească.
În ziua de 4 martie 1977, România era lovită, pentru a doua oară în secolul XX, de un mare cutremur. Deși a fost mai mic în comparație cu cel petrecut în 1940, acesta a avut urmări mai grave, deoarece au murit aproximativ 1500 de persoane, au fost rănite peste 11000 de persoane, fiind distruse peste 35000 de locuințe. Cel mai afectat oraș a fost Bucureștiul, care, în urma acestui cutremur, a fost puternic sistematizat, măsură care a dus la demolarea unor clădiri vechi și a unor biserici.
Fiul lui Radu Paisie, Pătrașcu cel Bun a fost domnul Țării Românești între anii 1554-1557. Pe plan intern, Pătrașcu cel Bun, i-a primit pe boierii pribegi, cărora le-a dat înapoi drepturile și pământurile.
Așezarea Moesiei Inferioare. la miazănoapte cu acea parte a fluviului Danubius ce merge de la pomenitul râu Ciabrus până la Axiopolis și cu Danubius, care de aici încolo poartă numele de Istru, până la vârsarea ei în Pont...
Toma Szécsényi a fost voievodul Transilvaniei între anii 1321-1342, funcție ocupată cu ajutorul regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Rolul lui Toma Szécsényi era de a restabili autoritatea regală în Transilvania după ce partizanii familiei lui Ladislau Kán s-au răsculat.
Instalat pe tronul României în iunie 1930, Carol al II-lea a urmărit să slăbească puterea partidelor politice, atrăgând de partea sa oameni politici tineri, care nu puteau să se afirme din cauza „vechilor” politicieni. Astfel au avut loc numeroase sciziuni în sânul partidelor politice.
Odată cu instaurarea regimului autoritar în februarie 1938, Carol al II-lea a urmărit să înfăptuiască o serie de reforme care să ajute la consolidarea acestuia. Adoptarea constituţiei la 27 februarie a constituit primul pas pe care l-a făcut Carol în acest sens. Prin noul act fundamental, regele a pus bazele unui nou Parlament, care îşi pierde o parte din atribuţii în favoarea conducătorului de stat.
Ajutorul medical se acorda în mediul rural de către femeia casei, dar când era necesară o anumită îndemânare se recurgea la bătrâni, implicit la moaşă, moşul (cele mai vechi cadre medicale au fost moaşele; la Sibiu şi Braşov ele sunt semnalate încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea), cu o experienţă mai mare, necesară în cazul naşterilor sau al diferitelor manevre ortopedice. Dar atunci când interveneau factori care ridicau probleme mai mari în alterarea sănătăţii, de exemplu intervenţiile chirurgicale, se recurgea la ajutorul vraciului. Vraciul avea semnificaţia de medic al poporului, în mod eronat el fiind asociat cu vrăjitorul, aspect datorat faptului că numele ambelor îndeletniciri derivă din acelaşi termen slav - vorciun, vorojei = a murmura, a vorbi şoptit, a vorbi cu duhurile. Originea lor este comună, dar cu timpul sensul lor s-a îndepărtat, vracii dedicându-se îngrijirii bolnavilor, iar vrăjalnicul rămânând a se folosi în vrăji de paseri şi hiare.
  • Termene și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • Politica de utilizare a cookie-urilor
  • Contact
Copyright © 2021 Istorie Românească. Toate drepturile rezervate.
error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.