Radu Șerban

Radu Șerban a ocupat tronul Țării Românești de trei ori (octombrie 1601, iulie 1602-1610, mai – septembrie 1611). A contribuit alături de alți boieri la detronarea lui Simion Movilă, devenind astfel, pentru prima dată, domnul Țării Românești. Prima sa domnie este însă efemeră, deoarece pierde tronul în favoarea lui Simion…restul articolului

Continue reading "Radu Șerban"

Gabriel Bethlen, principele care a dorit înfăptuirea Daciei protestante

Gabriel Bethlen s-a născut în Ilia, județul Hunedoara, în 1580. A fost principele Transilvaniei între anii 1613-1629. Orientarea sa politică turcofilă a contribuit la preluarea domniei în statul intracarpatic. A avut relații foarte bune cu otomanii și domnii Țărilor Române, în schimb s-a confruntat cu numeroase ostilități din partea Imperiului…restul articolului

Continue reading "Gabriel Bethlen, principele care a dorit înfăptuirea Daciei protestante"

Sigismund Báthory, principele Transilvaniei care i-a supus pe domnii Moldovei și ai Țării Românești

Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor Báthory și al Elisabetei Bocksai, a fost principele Transilvaniei de trei ori, în perioadele 1581-1597, 1598-1599 și 1601-1602. În mai 1581, la solicitarea unchiului său, Ștefan al III-lea Báthory, regele Poloniei și principe al Transilvaniei, Sigismund Báthory a fost ales principe al Transilvaniei de Dieta…restul articolului

Continue reading "Sigismund Báthory, principele Transilvaniei care i-a supus pe domnii Moldovei și ai Țării Românești"

Gabriel Báthory, craiul cel nebun din Transilvania

Gabriel Báthory a fost principele Transilvaniei între 5 martie 1608 și 27 octombrie 1613. A fost căsătorit cu Anna Horváth de Palocsa, însă nu a avut urmași. A reușit să ocupe tronul Transilvaniei cu ajutorul marelui vizir Kuyucu Murad. Domnia sa s-a caracterizat printr-o instabilitate permanentă, atât pe plan intern,…restul articolului

Continue reading "Gabriel Báthory, craiul cel nebun din Transilvania"

Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare

Petru Rareș a fost domnul Moldovei între anii 1527-1538 și 1541-1546. A fost fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare din legătura cu Maria Răreșoaia. A fost ales domn al Moldovei la 20 ianuarie 1527, la Hârlău, după moartea lui Ștefăniță. Ajuns în fruntea statului, Petru Rareș promovează o politică…restul articolului

Continue reading "Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare"

Mihai Viteazul, voievodul în timpul căruia a avut loc prima unire a Țărilor Române

Mihai Viteazul a fost voievodul Țării Românești între 1593-1601, principe al Transilvaniei între 1599-1600 și domn al Moldovei în perioada mai-septembrie 1600. Despre originile lui Mihai Viteazul nu se cunosc foarte multe detalii. Singurul lucru cert este că mama sa a fost Tudora din Cetatea de Floci, călugărită sub numele…restul articolului

Continue reading "Mihai Viteazul, voievodul în timpul căruia a avut loc prima unire a Țărilor Române"
Supplex Libellus Valachorum

Gherasim Adamovici, unul dintre făuritorii memoriului Supplex Libellus Valachorum

Sârb de origine, Gherasim Adamovici a fost un episcop ortodox din Transilvania, care a militat pentru drepturile românilor din acest principat. A trăit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În anul 1790, în cadrul unor lucrări ale Congresului național bisericesc sârb, cere egalitatea în drepturi a românilor cu…restul articolului

Continue reading "Gherasim Adamovici, unul dintre făuritorii memoriului Supplex Libellus Valachorum"
Nicolae Mavrocordat

Primul domn fanariot din spațiul românesc: Nicolae Mavrocordat

Nicolae Mavrocordat, fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul și al Sultanei Hrisoscoleu, a fost, vreme de 12 ani, mare dragoman al Porții. A fost primul domn fanariot atât în Moldova (din 1711), cât și în Țara Românească (din 1716), având câte două domnii în ambele țări extracarpatice. În timpul domniilor sale,…restul articolului

Continue reading "Primul domn fanariot din spațiul românesc: Nicolae Mavrocordat"
Leopold I

Curtea de la Viena și problema românilor din Transilvania: apariția greco-catolicismului

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Imperiul Habsburgic reușește să preia Transilvania de la Imperiul Otoman. Noul teritoriu, care cunoaște o nouă stăpânire, a ridicat numeroase probleme Curții de la Viena. Aceasta din urmă dorea ca în Transilvania să fie modificat raportul de forțe în defavoarea nobilimii protestante….restul articolului

Continue reading "Curtea de la Viena și problema românilor din Transilvania: apariția greco-catolicismului"