Poți susține financiar acest proiect prin intermediul Patreon.

Anonymous despre voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut

Fragmentele din Gesta Hungarorum sunt semnificative pentru atestarea celor trei formațiuni politice din interiorul arcului carpatic și a conflictului lor cu regalitatea maghiară.

Iar ducele Arpad, trecât câteva zile după ce s-a sfătuit cu nobilii săi, a trimis soli în fortăreața Byhor, la ducele Menumorut, cerându-i ca din drepturile strămoșului său, regele Attila, să-i cedeze pământul de la fluviul Someș până la hotarul Nirului și până la Poarta Mesesyna.

[…] comunicându-i solia ducelui Arpad, au pretins teritoriul pe care l-am numit mai sus. Iar ducele Menumorut l-a primit cu bunăvoință și încărcând cu diferite daruri, a treia zi le-a spus să se întoarcă acasă. Totuși le-a dat răspunsul, zicându-le: «Spuneți lui Arpad […] Datori îi suntem ca amic, cu toate ce-i sunt necesare, fiindcă e un om străin și duce lipsă de multe. Teritoriul însă ce l-a cerut bunei voințe a noastre nu i-l vom ceda niciodată, câtă vreme vor fi în viață […] » și, spunându-le acestea, le-a dat drumul să plece. […] iar ducele Arpad și nobilii săi, aflând aceasta, s-au aprins de mânie și au poruncit numaidecât să se trimită o armată împotriva lui.

[…] Auzind aceasta Menumorut că Usubuu și Velec, cei mai vestiți generali ai ducelui Arpad, vin împotriva sa cu o puternică trupă, precedată de secui, s-a temut grozav și n-a îndrăznit să le iasă în cale […] Atunci ducele Menumorut, părăsindu-și mulțimea de soldați în fortăreața Byhor, el cu soția și fiica sa au fugit din fața lor. […]

Usubuu și Velec și întreaga lor armată veseli încep să meargă călări contra fortăreței Byhor […] A treisprezecea zi însă, după ce ungurii și secuii au umplut șanțurile fortăreței și voiau să se așeze pe ziduri, ostașii ducelui Menumorut […] încep să se roage de acești doi șefi de armate și deschizându-le fortăreața, veniră în picioarele goale rugându-se înaintea feței lui Usubuu și Velec. Auzind aceasta Menumorut […] și-a trimis soli la Usubuu și Velec cu diferite daruri și i-a rugat ca chiar ei să fie mijlocitori ai păcii […] Arpad […] le-a dat însărcinarea să încheie [pacea] și să primească pe fiica lui Menumorut ca soție pentru fiul său Zulta […]și ducelui Menumorut să-i lase fortăreața Byhor. […]

Și rămânând aici multă vreme Tuhutum […]după ce a prins să afle de la locuitori despre bunătatea țării de dincolo de păduri, unde domnia o avea un oarecare blac Gelu, a început să ofteze dacă n-ar putea cumva să o dobândească printr-o favoare din partea ducelui Arpad, țara de dincolo de păduri, pentru sine și urmașii săi. Ceea ce s-a întâmplat, după aceea, întocmai […]. Iar mai sus-numitul Tuhutum, om foarte prevăzător, a trimis pe un oarecare bărbat șiret, pe ascuns, să se informeze despre calitatea și fertilitatea pământului din Ultrasilvania, și ce fel de oameni sunt locuitorii de acolo și dacă ar fi cu putință să se războiască cu ei. […] Și după ce a sosit, i-a vorbit multe domnului său despre bunătatea acelei țări: că pământul acela e udat de cele mai bune râuri, al căror nume și folos le-a amintit pe rând, că din nisipul lor curge aur, că aurul din acea țară este cel mai bun aur, că de acolo se scoate sare și materii sărate și că locuitorii din acea țară sunt cei mai nevoiași oameni din toată lumea. Fiindcă sunt blahi și slavi care nu au alte arme decât arcuri și săgeți și ducele lor Gelu […] suferă multe neajunsuri din partea cumanilor și a pecenegilor […]

Ducele Arpad […] i-a dat voie să meargă dincolo de păduri să se lupte împotriva lui Gelu.  […] Iar Gelu, ducele Ultrasilvan, auzind de venirea lui și-a strâns oastea și a pornit călare în cea mai mare fugă înaintea lui, pentru ca să-l oprească la porțile Mezeșului. Dar Tuhutum, străbătând pădurea într-o singură zi, a sosit la râul Almaș […] Și s-au luptat între ei cu înverșunare, dar ostașii ducelui Gelu au fost biciuiți și mulți dintre ei și omorâțți și încă mai mulți făcuți prizonieri. Când a văzut aceasta ducele Gelu, ca să-și scape viața, a luat-o la fugă cu puțini dintre ai săi. Și pe când fugea grăbit spre fortăreața sa situată lângă fluviul Zomus, soldații lui Tuhutum, urmărindu-l în fuga mare, au omorât pe Gelu lângă râul Copus. Atunci, locuitorii acelei țări, văzând moartea domnului lor, de bunăvoie dând mâna și-a ales ca domn pe Tuhutum. […]

Apoi plecând cu oastea, au venit spre fluviu Timiș și și-au așezat tabăra lângă Vadul Nisipurilor. Și când au voit să treacă peste fluviul Timiș le-a ieșit înainte Glad, […] împreună cu o mare armată de călăreți, pedestrași cu ajutorul cumanilor și bulgarilor și valahilor. A doua zi, fiindcă nici una din cele două oștiri nu putuse să treacă deloc peste fluviul Timiș care se găsea între ele, Zuardu a însărcinat pe fratele său Cadusa ca, împreună cu oastea sa, să coboare mai jos, ori cum or putea să treacă apa, și să înceapă lupta în contra dușmanilor. […] Și cum grația dumnezeiască era de partea lor, trecerea le-a fost ușoară. Și în vreme ce o parte din armata ungurilor era dincolo împreună cu Cadusa,  și o jumătate de parte dincoace […], atunci ungurii făcură să răsune trompetele de război și trecând înot peste fluviu au început să lupte cu înverșunare. Și, fiindcă ajutorul lui era alături de unguri, le-a dat o mare victorie, iar dușmanii cădeau înainte ca snopii după secerători. Și însuși Glad ducele lor, numai luând-o la fugă a putut să scape și armata sa întreagă s-a topit ca ceara în fața focului și a pierit pe ascuțișul săbiilor. […] iar ducele Glad luând-o la fugă […]a intrat de teama ungurilor în fortăreața Kevea. Și, a treia zi Zuardu și Cadusa, precum și Boyta […] orânduindu-și armata împotriva fortăreței Kevea, a început să dea lupta. Văzând acestea, ducele lor Glad și-a trimis soli și a început să ceară pace, dăruindu-le de bună voie fortăreața împreună cu diferite daruri.

Cosmin FLOREA9 martie 20195 minute3.2580
Petru Rareș

Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare

Cetatea Enisala

Ivanco, despotul în timpul căruia a dispărut Dobrogea

Intră în grupul pasionaților de istorie de pe acebook.
Adaugă comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.