Către coroana Ungariei și către toate țările, în care va veni această prezentă scrisoare. Salutare. Noi Ștefan voievod, din grația lui Dumnezeu domn al Moldovei, amical și cu plecăciune și cu toată plăcerea tuturor cărora scriu vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost mult timp și este nimicitorul întregii creștinătăți, și în fiecare zi se gândește cum să distrugă și să supună toată creștinătatea.

De aceea noi facem cunoscut tuturor domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută sus-numitul turc a trimis asupra mea în țara noastră o mare armată în număr de o sută și douăzeci de mii de oameni, al căror căpitan principal era Suliman-pașa beglerbegul și cu el toată curtea sus-numitului turc și toate semințiile Romaniei și domnul Munteniei cu toată puterea lui, Asan-beg, Ali-beg, Scander-beg, Grana-beg și Osu-beg, Valtivubeg, Serefaga-beg, domnul din Sofia, Cusenra-beg, Paier-beg și fiul lui Isac-pașa, cu toată mulțimea lui de ieniceri, și toți acești sus-numiți sunt toți comandanții cei mari ai câmpului de luptă, și auzind bine și văzând și noi pentru apărare am luat spada în mână și cu ajutorul domnului Dumnezeu am mers asupra lor și i-am călcat în picioare, și i-am trecut prin spadele noastre.

Și pentru asemenea lucru lăudat să fie domnul Dumnezeu, și după ce a auzit de această înfrângere păgânul împărat al turcilor și-a pus în plan să se răzbune și el însuși în persoană cu toată puterea sa să vie în luna mai asupra noastră și să supună țara noastră care e poarta tuturor creștinilor, și pe care poartă, care e țara noastră, Dumnezeu ne-a ferit-o până acum, dar dacă această poartă va fi pierdută, Dumnezeu să ne ferească de așa ceva, toată creștinătatea va fi în mare primejdie.

De aceea noi ne rugăm la amabilitatea voastră să ne trimiteți în ajutorul nostru pe căpitanii voștri contra dușmanilor creștinătății, și cât mai este timp, fiindcă turcul are mulți potrivnici și în multe părți are de-a face cu oameni care nu au opinia lui, pentru apărare cu spada în mână stau contra lor, și noi, din partea noastră, promitem cu jurământul nostru domnesc, cu viața noastră, că până la moarte ne vom apăra și vom lupta pentru credința creștină. Și similar trebuie să faceți și voi, și pe mare și pe uscat, pentru că după opinia pe care noi o avem, cu ajutorul lui Dumnezeu noi i-am și luat mâna dreaptă, și de aceea fiți cu bunăvoință și gata fără întârziere. […]

Sursa: Bogdan Murgescu (coordonator), Istoria României în texte, Editura Corint, București, 2001

6 comments
  1. Despre patriotism nu se poate vorbi in feudalism. Foarte multe neologisme , pentru o scrisoare scrisa in alfabet chirilic, cu lexic latin, presupun.

    1. Originalul e scris in limba latina, in cancelaria domnului. Aici e postata traducerea sa in limba romana contemporana, pentru profanii de noi.

  2. Tonul scrisorii lui este al unui om care știe că a obținut o victorie cu mari sacrificii, chiar dacă a avut aliați secuie, maghiari și poloni și realizează că turcii vor revanșa pentru înfrângere, așa că nu are cum să fie prea euforic pentru victorie, nici prea optimist pentru viitorul apropiat. Și așa a și fost, în vara lui 1476 a fost pe punctul să -si piardă țara… Norocul lui a fost că s-a ținut tare și a așteptat ca foametea,setea și ciuma să -i facă pe turci să se întoarcă cu coada intre picioare .Iar ulterior să accepte vasalitatea și tributul moldovenilor, decât să întreprindă expediții militare costisitoare și cu sorți de izbândă îndoielnici..

    1. bine ați spus. Iar eu cred că victoria de la vaslui a contat foarte mult la viitoarele negocieri cu turcii. Mai trist e că nu prea a primit ajutor de la aliații cărora le-a scris. Dar patriotism avea Ștefan, pentru că ținea la Moldova lui, nu în sensul modern, desigur, Instituit după apariția națiunilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recomandări
You May Also Like
Vladislav I
Citește

Vladislav Vlaicu

Vladislav Vlaicu, fiul lui Nicolae Alexandru, a fost domnul Țării Românești între anii 1364-1377. Încă de la începutul…