27 august 1991: Adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova

Adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova

de Ciobanu Mihai | Marţi, 5 august 2014

Ședința solemnă a parlamentului Republicii Moldova, stat suveran la acel moment, din ziua de 27 august 1991 a reprezentat începutul independenței fostei RSSM. Actul de la 27 august 1991 a fost punctul final al luptei de emancipare națională a românilor - moldoveni. Deși noul stat nu încadra în frontierele sale întreg teritoriul Basarabiei istorice, la acel moment s-a crezut că această decizie este unica viabilă. Chiar dacă mișcarea de eliberare națională ar fi putut să urmeze o cu totul altă albie, finalitatea fiind reîntregirea cu Patria - Mamă, istoria a decis altfel sau mai bine zis factorii politici de » citeşte mai mult

Ioan Scurtu – Despre Carol al II-lea

Ioan Scurtu – Despre Carol al II-lea

de Florea Cosmin-Ionuț | Sâmbătă, 2 august 2014

Ioan Scurtu este un cunoscut istoric care are preocupări în ceea ce privește perioada interbelică, mai cu seamă monarhia. Majoritatea lucrărilor sunt dedicate regalității, întocmind în această direcție câte o monografie fiecărui rege în parte. În acest interivu, Ioan Scurtu ne relatează mai multe aspecte despre Carol al II-lea.

8 iunie 1930 – Carol al II-lea depune jurământul în faţa Parlamentului

Momentul revenirii în țară a fostului principe moștenitor Carol

de Florea Cosmin-Ionuț | Joi, 31 iulie 2014

După eşecul de la Alba Iulia, din mai 1928, când Carol Caraiman nu a reuşit să se reîntoarcă în ţară, cu sprijinul oferit de naţional-ţărănişti, fiind oprit de autorităţile engleze pe aeroportul Croydon, fostul principe a deprins câteva concluzii foarte importante. Pentru a avea o şansă de reuşită mult mai mare de a reintra în posesia drepturile sale de prinţ moştenitor, Carol a constatat că trebuie să profite de sprijinul pe care i-l acordau formaţiunile politice din România, fără să mizeze, însă, pe un singur partid. Acţiunile trebuiau să se desfăşoare cu mai multă discreţie şi prudenţă, fiind necesar ca » citeşte mai mult

regele mihai - copil

Regele Mihai

de Florea Cosmin-Ionuț | Luni, 28 iulie 2014

Regele Mihai s-a născut în 1921 din dragostea efemeră a lui Carol al II-lea pentru Elena, o prinţesă de origine greacă. Mihai a fost al doilea copil al lui Carol, cel din urmă fiindu-i tată şi lui Mircea Carol, băiatul lui Zizi Lambrino, prima mare iubire a prinţului aventurier. Fiul Elenei a ajuns rege al României în iulie 1927, după decesul suveranului Ferdinand I, instaurându-se în acel moment şi Regenţa, organismul politic care-l tutela pe noul conducător al ţării. În 1930 a fost detronat de tatăl său, fiind numit Mare Voievod de Alba Iulia. În intervalul 1930-1940, prinţul moştenitor a » citeşte mai mult

alexandru-cel-bun

Itinerarii domnești – Alexandru cel Bun

de Ciobanu Mihai | Miercuri, 23 iulie 2014

Istoriografia română a fost şi este puţin preocupată de itinerariile domnilor noştri. Deşi s-au scris nenumărate lucrări ce tratează instituţia domnească din Ţările Române, puţine sunt studiile care se axează pe itinerariile domneşti. Maria Magdalena Szekely, Liviu Pilat, Adrian Andrei Rusu și Mihai Bogdan Atanasiu au realizat studii consacrate itinerariilor domneşti. Itinerariile ne permit verificarea unor anumite informaţii istorice cum ar fi autenticitatea unor documente, datarea topică a unor urice ce au fost emise la un interval de timp apropiat de un alt uric datat topic. Itinerarile domneşti arată călătoriile domnului prin ţară, locurile sale preferate: târguri, mănăstiri, cetăţi. Din » citeşte mai mult

Harta Valahia sec. XIII

Studiu comparativ asupra întemeierilor de state în spații fragmentate, în Evul Mediu Timpuriu. Norvegia și Țara Românească

de Gheorghe Andrei-Iulian | Luni, 21 iulie 2014

Studierea spaţiului valah în secolul al XIII-lea ridică probleme mari cercetătorului din cauza unei lipse acute de izvoare istorice care să vorbească despre acea perioadă. Greu de comparat cu alte spaţii, Muntenia se supune unei periodizări aparte, în cadrul căreia, între Antichitatea clasică, daco-romană, şi Evul Mediu clasic, se interpune o epocă a marilor migraţii şi ceea ce în istoriografia occidentală se numeşte un Ev Mediu întunecat. Această ultimă fază dinaintea constituirii statului valah interesează cercetarea de faţă. Ea se derulează ca un şir de consecinţe al ultimei mari invazii, cea mongolă, şi este dominată de fenomenul descălecatului, procesul prin » citeşte mai mult

Congresul al XII-lea al PCR. Lupta dintre Constantin Pârvulescu și Nicolae Ceaușescu

Congresul al XII-lea al PCR. Lupta dintre Constantin Pârvulescu și Nicolae Ceaușescu

de Preda Valeriu-Bogdan | Duminică, 20 iulie 2014

În timpul Congresului al XII-lea al PCR, desfășurat în noiembrie 1979, Constantin Pârvulescu unul din liderii marcanți ai partidului a luat cuvântul, pronunțându-se împotriva realegerii lui Nicolae Ceaușescu la conducerea partidului, acuzându-l pe liderul țării de faptul că pune interesele personale înaintea celor ale partidului și ale țării. De asemenea, a acuzat congresul că neglijează problemele reale ale țării, fiind preocupat de glorificarea lui Ceaușescu. Replici la discursul lui Pârvulescu au fost date de Ion Popescu-Puțuri, George Macovescu, apoi chiar de Nicolae Ceaușescu. Acesta din urmă l-a făcut trădător pe criticul său. Pârvulescu a fost dat afară din sală, destituit » citeşte mai mult

Manastirea Golia

Ctitorii Mănăstirii Golia

de Cercel Ioana Maria | Duminică, 20 iulie 2014

Considerată ca aparținând epocii lui Vasile Lupu, Mănăstirea Golia își are prima construcție datând din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Fiind situată la acel moment la marginea Iașilor, ea a fost ridicată de către un anume boier, Golăi. Au existat însă presupuneri cum că ar fi fost din lemn, având și un cimitir. Acest lucru este dovedit și de o inscripție în limba greacă, imprimată pe o lespede funerară din piatră, ce a fost găsită în urma unor lucrări efectuate în anul 1950. Este cea mai veche informație cu privire la existența unei biserici cu cimitir din această zonă. » citeşte mai mult

Nicolae Ceaușescu și “Primăvara de la Praga”

Nicolae Ceaușescu și “Primăvara de la Praga”

de Cercel Ioana Maria | Vineri, 18 iulie 2014

Anul 1968 a reprezentat un an de cotitură pentru istoria multor state comuniste europene. Slăbiciunea Uniunii Sovietice observată prin declanşarea unor revoluţii în cadrul statelor comuniste, controlate de aceasta, dă dovadă de existenţa unor scăpări ale conducerii sovietice. Pactul de la Varşovia, creat ca un răspuns la înfiinţarea Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, trebuia să asigure pacea în cadrul blocului comuniste european şi să prevină o posibilă revoltă anticomunistă. „Primăvara de la Praga”, din 1968, reprezintă unul din cele mai bune exemple ale eşecului Pactului de la Varşovia, mai ales prin refuzul României de a participa la invadarea Cehoslovaciei. Ţări precum » citeşte mai mult